Spune DA unui stil de viaţă sănătos!

Cât de sănătos mănâncă românul? APC România a lansat Campania Naţională de Informare şi Educare: Hrana sănătoasă – o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră prin care îndeamnă românii la un stil de viaţă sănătos. Prin aceasta campanie APC Romania îşi doreşte să informeze cât mai mulţi consumatori despre importanta unui stil de viaţă bazat pe alimente sănătoase precum şi despre importanţa etichetei aflate pe produsele din magazine.

Roşiile şi beneficiile acestora asupra sănătătii

A venit în fine şi sezonul în care putem cumpăra şi consuma legume româneşti, în special cele care nu cresc doar în sere şi solarii. În piete, la marginea drumului, pe trotuare, vedem cartonase care promoveaza „produse romanesti” de diferite origini: adica – rosiile. Cartonasele cu pricina, ar trebui sa contina, alaturi de certificatul producatorului si numele zonei geografice de provenienta, si insemnele toxicitatii produsului. Specialistii ne indeamna sa cumparam rosii pe ciorchine verde pentru ca sunt mai putin tratate sau rosii cu codita verde.

“Oferta de roşii s-a lărgit, astfel încât putem găsi din acestea pe toată perioada anului. Le puteţi păstra gustul pentru mai mult timp evitând să le ţineţi la frigider. Profitaţi de roşii vara când sunt proaspete şi se găsesc din belşug, dar dacă aveţi nevoie şi iarna pentru a face sosuri, optaţi pentru cele fără coajă din conserve. Pentru că au fost produse în plin sezon ele vor fi mai bune şi mai ieftine”, a declarat Costel Stanciu, Presedinte APC Romania.

Recomandări

Porumbul, un aliment de nelipsit din dieta noastra

Postul ca tratament: sfaturi şi reţete

O portie de rosie coapta si proaspata de aproximativ 150 de grame constituie o excelenta sursa de vitamina A, C, K, acid folic si potasiu. Aceste legume contin in mod natural cantitati reduse de sodiu, grasimi saturate, colesterol sau calorii, de aceea sunt recomandate in cadrul unei diete sanatoase si al regimurilor de slabit, contribuind la reglarea greutatii corporale si reducerea nivelului lipidelor in sange.

Beneficiile rosiilor pentru sanatate

– Mentinerea sanatatii pielii. Rosiile ajuta pielea sa isi mentina aspectul estetic. Beta carotenul din aceste legume, regasit si in alte legume precum morcovii sau cartofii dulci, au o actiune protectoare asupra pielii, in fata actiunii nocive a radiatiilor UV.

– Intarirea oaselor. Vitamina K si Calciul, doi nutrienti furnizati de rosii, sunt excelenti factori de fortificare si regenerare a tesutului osos. Licopenul din rosii s-a dovedit util in imbunatatirea masei osoase, aceasta fiind o cale excelenta de prevenire a osteoporozei.

– Reducerea riscului de cancer. Tot antioxidantul important din rosii, licopenul, a fost asociat in cadrul mai multor studii de specialitate cu un risc redus de debut al cancerului de prostata, cancerului cervical, cancerului oral, cancerului faringian si esofagian, cancerului de stomac, de colon, rectal, de prostata si ovarian.

– Reglarea nivelului glicemiei in sange. Rosiile sunt o sursa bogata de crom, mineral care regleaza nivelul glicemiei in sange si inhiba pofta de alimente dulci.

– Imbunatatirea vederii. Vitamina A din rosii poate sa imbunatateasca acuratetea vederii si sa previna afectiunile vazului. Un demers stiintific de specialitate a demonstrat ca un consum regulat de rosii reduce riscul aparitiei degenerarii maculare, o afectiune grava si ireversibila a ochilor.

– Mentinerea sanatatii parului. Intrucat furnizeaza cantitati semnificative de vitamina A, rosiile sunt responsabile si pentru mentinerea sanatatii parului, ajutand podoaba capilara sa ramana rezistenta si stralucitoare.

– Prevenirea afectiunilor renale si biliare. Medicii au descoperit o legatura directa intre consumul de rosii si susceptibilitatea redusa de a dezvolta pietre la rinichi si calculi biliari, in special daca rosiile sunt consumate fara seminte.

– Reducerea intensitatii durerilor cronice. Persoanele care sufera de dureri cronice recurente produse de boli precum artrita, isi pot gasi alinarea consumand rosii in fiecare zi. Bioflavonoizii si carotenoidele din aceste fructe sunt agenti anti-inflamatori eficienti, actionand ca analgezice naturale.

– Pierderea excesului de kilograme. Intrucat contin o cantitate mare de fibre si apa, rosiile ajuta si la pierderea excesului ponderal, cu atat mai mult cu cat sunt sarace in grasimi saturate si calorii. Astfel, ele induc rapid senzatia de satietate si imbunatatesc digestia, contribuind la detoxifierea organismului prin lichidele pe care le furnizeaza. In plus, rosiile stimuleaza productia hormonului numit leptina, responsabil cu controlul apetitului, reglarea metabolismului si reducerea greutatii corporale excedentare.

Stii sa cumperi branza?

Produs lactat obtinut prin coagularea laptelui sub actiunea cheagului si/sau a fermentilor lactici si care a fost scurs de zer, branza este un aliment de foarte multe tipuri, dar toate au comuna bogatia lor in proteina si in calciu. Ele au un continut variabil de lipide si de sodiu.

Continutul lor in apa variaza intre 35 si 80%. Procentajul de materii grase indicat pe ambalaj este calculat pe reziduul uscat al produsului. Branzeturile cu pasta fiarta sunt cele mai grase, dar si cele mai bogate in calciu. O parte din vitaminele hidrosolubile dispar in timpul scurgerii branzei, dar se produce o imbogatire in vitaminele B2, B3, B6 si B9 sub actiunea mucegaiurilor.Vitamina A se gaseste din abundenta in branzeturile grase.

Consumate cu moderaţie, brânzeturile sunt o sursă valoroasă de nutrienţi de care organismul are nevoie pentru a funcţiona normal. Totuşi, nutriţioniştii, experti ai APC Romania fac câteva precizări pentru iubitorii de brânzeturi.

Cateva recomandari in ceea ce priveste consumul de branzeturi

• Nu asociati branzeturile si lactatele cu alte alimente! Laptele si derivatele din lapte nu se asociaza cu alte alimente. Exceptie tolerata – asocierea cu paine sau paste din grau dur. Pentru a preveni o serie de boli digestive grave este important sa nu combinam branzeturile cu proteine de origine animala. In combinatie cu sucul gastric din stomac, cazeina creeaza un invelis pe bucatelele de carne si acestea nu se mai digera. Cel mai indicat ar fi sa asociem branzeturile cu verdeturi si legume.
• Branzeturile grase trebuie consumate de cel mult trei ori pe saptamana, maximum 50 g. Aceasta deoarece contin peste 45% grasimi raportate la substanta uscata, potrivit spuselor domnului profesor Mencinicopschi.
  • Branza telemea contine sare in exces, nefiind recomandata suferinzilor de boli cardiovasculare, hipertensiune, hepato-renale.
  • Parmezanul se foloseste in cantitati mici, la condimentarea unor mancaruri.
  • Branzeturile topite contin saruri de topire, fosfati, citrati care impiedica fixarea calciului in oase, fiind contraindicate copiilor, adolescentilor, batranilor, femeilor si barbatilor expusi la osteoporoza. De asemenea, au densitate calorica mare, ingrasa, au aport de grasimi si sare ascunse.
  • Branzeturile cu mucegai au un continut foarte ridicat de grasime si sare, cu efect de ingrasare atunci cand se consuma frecvent si in cantitati mari.
  • Branza de burduf consumata in cantitati mici si in asociere corecta cu alte alimente poate fi prezenta la mesele traditionale.

Vreau Pâine Curată!

Pâinea este cel mai important produs alimentar care se obţine din făină şi serveşte zilnic la hrana oamenilor. Pâinea este produsul obţinut prin coacerea unui aluat fermentat. Prin consumarea a 100 g pâine albă se produc în organism 243 kcal, iar prin consumarea a 100 g pâine neagră se produc 240 kcal.

Numitã şi „centrul vieţii”, pâinea diferã mult ca gamã sortimentalã în ceea ce privesc dimensiunile, forma, textura, aspectul şi gustul. Dospitã cu drojdie, pâinea se produce într-o varietate de forme: pâine pe vatrã sau la tavã, cornuri, chifle, inclusiv diverse tipuri de lipii (ca de exemplu pita, focaccia şi tipurile de pâini orientale).

Pâine la tavã: se poate fabrica din fãinã albã, fãinã integralã sau amestec de fãinuri. Ca urmare a faptului câ este coaptã în tavã are coaja moale şi finã.

Pâine pe vatrã: se coace direct pe vatrã, ceea ce conduce la obţinerea unei coji crocante.

Pâine din fãinã integralã: materia primã folositã la fabricarea acestui tip de pâine este fãina integralã ce conţine toate componentele bobului de grâu: endosperm, tãrâţe şi germene.

Pâine de „grâu”: se realizeazã din amestec de fãinã albã în proporþie de 75% şi 25% fãinã integralã.

Pâine din amestec de cereale: conţine pe lângã fãinã de grâu şi fãinã sau seminţe de alte cereale: secarã, ovãz, triticale, orz, soia.

În cadrul acestor categorii de pâine existã o mare varietate de sortimente cu diverse arome şi adaosuri. Existã ideea, complet greşitã, cã pâinea şi produsele de panificaţie îngraşã. Aceste produse sunt foarte bogate în nutrienţi, dar nicidecum bogate în calorii. Totodatã trebuie ţinut cont cã volumul consumului trebuie sã fie mic, o felie de pâine sau un sandviş fiind suficiente la o masã.

De asemenea, pâinea este o sursã foarte bunã de vitamine din grupul B: tiaminã, riboflavinã, niacinã şi acid folic în condiţii în care fãina din care se obţine este îmbogãţitã. Conţinutul de fibre este de circa 0,5 grame fibre solubile/felie, ceea ce constituie un aport zilnic de circa 20 – 35 g. Aceste fibre au un rol important în reducerea nivelului de colesterol din sânge.

La aprecierea calităţii pâinii putem ţine seama de :

Aspectul exterior – pâinea trebuie să aibă forma regulată neturtită, bine crescută, neplatizată, fără rupturi şi urme de funingine sau cenuşă.

Suprafaţa cojii trebuie să fie netedă cu aspect lucios, ne arsă, fără defecte ca: lipituri, pete, crăpături mai late de 1 cm pe toată lungimea pâinii, părţi fără coajă, băşici sau zbîrcituri.

Coaja trebuie să fie rumenă, brună-aurie până la brun-roşcat – la pâinea neagră, aurie până la brună-deschisă – la pâinea semialbă şi galbenă­ aurie – la pâinea albă.

Miezul, ca aspect, trebuie să se prezinte ca o masă uniformă, cu pori uniformi, fără cocoloaşe şi urme de făină nefrământată şi fără straturi compacte de culoare albă.

Consistenţa miezului trebuie să fie elastică, la o uşoară apăsare cu degetul să revină imediat la starea iniţială, să nu se fărâimiţeze, să nu fie lipicioasă şi umedă la pipăit.

Aroma pâinii trebuie să fie plăcută, caracteristică, fără miros străin (de mucegai, rânced sau stătut).

Gustul trebuie să fie plăcut, caracteristic unui produs bine copt, po­trivit de sărat, fără gust acru, amar sau alte gusturi neplăcute, fără scrâşnet în dinti la amestecare.

Defectele pâinii se pot datora următoarelor cauze:

– Folosirea unor materii prime şi auxiliare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ (făină rezultată din grîu încolţit, nematurizată, sau atacată de dăunători; făină maturizată insuficient sau prea veche; drojdie de calitate slabă, cu putere de fermentaţie redusă etc.)

– Desfăşurarea greşită a procesului tehnologic îndeosebi în fazele de perparare a aluatului, divizare, modelare, dospire şi coacere a pâinii.

– Depozitarea, manipularea şi transportul pâinii în mod necorespunzător. Principalele defecte ale produselor de panificaţie sînt:

Defectele cojii. Aceste defecte se referă la culoarea cojii neco-respunzătoare, la apariţia băşicilor arse sau dungi, a lipiturilor şi crăpăturilor peste cele admise.

Defectele de volum.  Apar atunci cînd se întrebuinţează făină ne­maturizată, făină din grâu încolţit, făinuri cu gluten puţin, drojdie de slabă calitate, din cauza consistenţei prea mare a aluatului sau din cauza temperaturii prea ridicate a cuptorului.

Defectele de formă. Sunt acele defecte provocate de calitatea materiilor prime şi auxiliare precum şi din cauza procesului tehnologic desfăşurat defectuos.

Defectele miezului. Cele mai importante defecte ale miezului sunt: porozitatea neuniformă, desprinderea miezului de coajă, apariţia unor dungi compacte albe.

Defectele de gust. Gustul pâinii este necorespunzător când este acru, nesărat, sau prea sărat, rânced, amar de mucegai etc.