Untul: sănătos sau nu? Motivul pentru care e bine să-l consumi pe cel colorat mai galben

Untul este acuzat numai de rele: are prea multe calorii, prea mulţi acizi graşi nocivi, care astupă arterele. Aceste idei sunt o mană cerească pentru producătorii de margarină vegetală. Dat fiind conţinutul său ridicat în grăsimi saturate, untul, materie grasă obţinută din smântânirea laptelui în care au fost adăugaţi ( sau nu) fermenţi naturali, trebuie consumat cu moderaţie.

Apreciată este mai cu seamă onctuozitatea sa, gustul care îmbogăţeşte numeroase preparate şi conţinutul ridicat de vitamina A, benefică pentru ochi, şi vitamina D, cu rol în absorbţia calciului şi a fosforului, pe care o facilitează.

Termenul margarină desemnează orice produs care poate înlocui untul. Margarina vegetală este obţinută din grăsimi vegetale, nu animale. Cele mai bune sunt margarinele bio, cu grăsimi nehidrogenate şi cu un conţinut cât mai mic de uleiuri cu procent ridicat de acizi graşi saturaţi, aceştia din urmă fiind cei care dau margarinei consistenţa solidă. Este de dorit ca uleiul de palmier, deseori prezent în compoziţia margarinei, să nu depăşească o anumită proporţie. Unele persoane evită consumul zilnic de unt şi de margarină deopotrivă, preferând uleiul de măsline de calitate.

Recomandări

Ce trebuie să ştii despre consumul de unt şi bolile de inimă

Cu ce gătim? Unt, ulei, margarină?

Untul: de ce e bun pentru organism

Grăsimi şi vitamine. Pe lângă grăsimi (67% grăsimi saturate, 30% mononesaturate şi 3 % polinesaturate) untul conţine vitaminele A (retinol, betacaroten). B2, B3, B5, B9, B12, D, E, K.

O culoare plăcută. Cu cât este mai galben, cu atât conţinutul de betacaroten ( provenit din iarba păscută de vaci) este mai mare. Acest antioxidant combate radicalii liberi care favorizează îmbătrânirea prematură a organismului.

Untul: beneficii nutriţionale

25 g de unt acoperă 30% din necesarul zilnic de vitamina A. Consumat în stare crudă, este o grăsime uşor de digerat.

Alegeţi un unt obţinut din smântână crudă (dificil de de găsit, deoarece nu este pe gustul tuturor) sau untul de putinei, de preferat cel bio. Acesta din urmă este un unt care a avut timp să se matureze. Untul cu DOC respectă un procedeu tradiţional de obţinere şi are caracteristici regionale.

Untul: cum îl consumăm

În stare crudă sau gătit. Trebuie să evităm totuşi tratarea lui termică îndelungată, deoarece devine toxic ( mai ales la temperaturi de peste 130 de grade Celsius. Prin urmare, nu prăjiţi ouăle în unt.

Untul: cum îl păstrăm

Untul din smântână crudă trebuie consumat rapid (în mai puţin de opt zile) şi păstrat la frigider. Untul pasteurizat rezistă în frigider până la trei luni.

100 de g de unt

• 727 kcal
• 0, 85 g protein
• 81 g lipide
• 0, 06 g glucide
• Index glicemic: 40

Untul: ce spun cercetările

În general, consumul de grăsimi saturate este de 20 de ori mai mare, cu toate că ar trebui să le evităm. Deseori, lichidele din produsele lactate şi mai ales cele din unt sunt acuzate că determină creşterea mortalităţii în urma afecţiunilor coronariene. Regimul mediteraneean presupune calităţi mici de lapte şi unt, iar avantajele sunt bine cunoscute.

Un studiu clinic recent a demonstrate că grăsimile trans (un tip de grăsimi saturate) în cantitate ridicată reduc nivelul costereolului bun, HDL, şi îl sporesc pe cel al colesterolului rău. Acest tip de grăsimi este prezent îndeosebi în uleiurile vegetale hidrogenate.

Mai multe studii au sugerat că există o relaţie între consumul de unt şi anumite  tipuri de cancer, dar niciun test clinic riguros nu a confirmat această relaţie. În plus, un studiu realizat în Brazilia a arătat că, graţie conţinutului de vitamina A, consumul de unt este util în caz de cancer bucal.

Sursa: cartea 200 de alimente care ne vor binele, autor Jean-Marie Delecroix, editura Rao.