Dieta mediteraneana este sinonima cu sanatatea de fier. Mai exact, reprezinta un stil de viata bazat pe o alimentatie bogata in fructe si legume proaspete, peste, fructe de mare si inegalabilul campion al medaliilor de aur: uleiul de masline extravirgin.
De acum mai bine de 50 de ani, au inceput sa fie promovate in lume beneficiile dietei mediteraneene asupra sanatatii. Cuvinte-cheie: fructe, legume si ulei de masline extravirgin.
Rezultatele: longevitate (media de varsta este de 90 de ani), incidenta bolilor cardiovasculare si a obezitatii foarte scazuta. Inventatorii acestui minunat stil de viata sunt locuitorii insulei grecesti Creta, dar stilul de viata este adoptat de toti locuitorii din jurul Marii Mediterane: Grecia, sudul Italiei, sudul Frantei, o parte din Africa de Nord si Orientul Mijlociu.
Datorita produselor light pe care le consuma in mod frecvent, adeptii dietei mediteraneene sufera foarte rar de boli de inima si nu au foarte des probleme gen hipercolesteromie. Prin comparatie, in tarile a caror dieta include in mod traditional grasimile saturate (carne, branzeturi grase), SUA, spre exemplu, exista foarte multe persoane cu afectiuni cardiace
Tarile care inconjoara Mediterana au culturi, religii si obiceiuri diferite si bineinteles anumite preferinte si restrictii alimentare. Insa, peste tot se respecta cateva reguli de aur. Acestea nu au fost impuse, ci dintotdeauna, in mod natural, in farfuriile lor, au predominat legumele verzi, fructele, pestele asezonate cu ulei de masline. In unele zone, Creta, spre exemplu, carnea rosie se consuma doar de cateva ori pe an, iar consumul de peste este totusi moderat lasandu-se loc vegetalelor.
Nu consuma oua sau produse care le contin mai mult de patru ori pe saptamana. Aproximativ o treime din necesarul caloric il iau din uleiul de masline, care contine acizi grasi nesaturati. Branza, cerealele si mierea constitue, de asemenea, o parte semnificativa a dietei. Insa, un pahar cu vin intregeste placerea de a manca. Datorita multiplelor sale proprietati, este indicat consumul zilnic al unui pahar cu vin rosu. Tot cretanii consuma in general produse din grau integral.
Mirodeniile, sanatate curata
Un rol deosebit de important in savoarea mancarii mediteraneene, simplu gatita (gratarul fiind tehnica principala), il au mirodeniile: busuioc, cimbru, oregano, menta, chimen etc. Insa acestea nu doar satisfac papilele gustative, ci joaca un rol important in mentinerea sanatatii.
Busuiocul are actiune antibiotica, antimicrobiana, antitusiva, diuretica, antiseptica, antiinflamatoare la nivel gastric, renal si intestinal. De asemenea, are efect calmant asupra nervilor.
Cimbrul are efect curativ asupra organismului. Diuretic excelent, ceaiul din cimbru da un tonus bun.
Oregano este un simbol al fericirii la greci. Contine uleiuri volatile, impiedica inmultirea unor bacterii, thymol si acid rosmarinic, are efect antioxidant (1 g de oregano este de 42 de ori un adversar mai puternic impotriva oxidarii celulelor decat marul), fibre, fier, calciu, omega 3, vitaminele K, A, C. De asemenea, este util in tratamentul diareei, flatulentei, viermilor intestinali.
Menta imbunatateste digestia, calmeaza durerile de cap, mentine ficatul sanatos, favorizeaza respiratia.
Studii comparative cu alte diete
Pentru a convinge cat mai multi oameni sa imprumute din obiceiurile culinare ale mediteraneenilor, cativa nutritionisti au facut un studiu comparativ intre aceasta dieta si altele. Iata rezultatele obtinute de dieta mediteraneana.
Dieta mediteraneenilor vs. a suedezilor: un nivel scazut al colesterolului si nu s-a observat pericolul de oxidare a celulelor (indus de radicalii liberi) sau a glicemiei crescute. Un al punct al demonstratiei a constat in compararea cu dietele bogate in grasimi si dietele bogate in carbohidrati. O bila alba a castigat tot dieta mediteraneana prin nivelul normal al colesterolului. Cand s-a luat la bani marunti cu dieta bogata in grasimi polisaturate, s-a observat: un nivel corect al insulinei, continut bogat in acid oleic si putin acid linoleic, dar mai putin acid stearic.
Meciul dintre regimul mediteranean si cel din Vest (vinul a fost inclus in ambele diete intr-una dintre etapele studiului) a fost castigat tot de acest stil de viata: o capacitate mai mare de a opri oxidarea celulelor, ADN-ul este mai putin atacat de oxidanti, un nivel crescut al vitaminei C. Dupa ce a fost introdus vinul, a crescut nivelul vitaminei C si implicit activitatea antioxidantilor.
Sa importam si obiceiuri culinare sanatoase!
Unii medici si nutritionisti sustin faptul ca fiecare persoana ar trebui sa consume alimentele care cresc si se dezvolta pe teritoriul propriei tari. Desi sunt recunoscute meritele dietei mediteraneene, deoarece mancarea lor favorita este una sanatoasa si gustoasa, unii specialisti raman sceptici privind efectele ce ar rezulta daca toti romanii, spre exemplu, s-ar apuca sa manance identic cu mediteraneenii.
Este normal ca identitatea culinara nationala sa fie pastrata din mai multe puncte de vedere, inclusiv medical. Dar de ce sa nu „furam“ si noi obiceiurile sanatoase ale altora? Mai ales ca s-a constatat ca cei care vor sa slabeasca obtin rezultate mai bune cu dieta mediteraneana fata de cei care urmeaza o dieta hipolipidica. In orice dieta sunt indicate alimentele ce contin multa apa. Ai ghicit: multe fructe si legume! Apropo, sportul este parte integranta a acestei diete!
Invata de la mediteraneeni!
Umple platoul cu legume si fructe proaspete! Cretanii mai sunt numiti si „consumatori de frunze”, deoarece prefera verziturile, lucru foarte benefic deoarece fructele si legumele au un numar mic de calorii si sunt bogate in nutrienti si antioxidanti. Daca iesi in oras sa iei masa, studiaza bine meniul si alege o salata si peste la gratar in pofida cremelor de branza grasa sau a preparatelor cu smantana. Cand cumperi paine, alege paine din faina de grau integral, si cu cat mai putini aditivi. Mancarea rafinata creste nivelul zaharului in sange, iar senzatia de foame apare mai repede.
Uleiul de masline, de neinlocuit
Ar trebui sa fie litera de lege: toata lumea trebuie sa consume ulei de masline. Iata si de ce! Creierul are nevoie de anumite grasimi ca sa functioneze eficient. Pe langa peste, seminte de in si nuci si acidul oleic, continut de uleiul de masline (in special extravirgin), stimuleaza activitatea creierului. Tot acidul oleic lupta impotriva cancerului de san, gastro-intestinal, de vezica sau prostata. De asemenea, uleiul de masline protejeaza tubul digestiv si lupta impotriva afectiunilor stomacului.
A se incerca acasa!
Cele 8 principii de viata sanatoasa: procent mare de lipide mononesaturate; multe verdeturi, fructe de mare, plante aromatice, cereale integrale, fructe. Pe lista neagra a stilului mediteranean sunt trecute: carnea si preparatele din carne, laptele si derivatele acestuia.
Regele somon
In topul celor mai bune alimente pentru femei se afla si somonul. Mediteraneenii il consuma in mod frecvent. De ce? In primul rand, are un gust deosebit, este satios si… Lista adevaratelor beneficii abia acum incepe: este o sursa bogata de proteine si de acizi grasi Omega-3 (ce joaca un rol important in scaderea nivelului trigliceridelor in sange), reduce hipertensiunea, normalizeaza ritmurile cardiace crescute, imbunatateste reglarea coagularii sangelui si lupta impotriva anumitor maladii grave.
Toti cei care au o viata agitata trebuie sa consume somon, deoarece compusii sai amelioreaza starile de stres si depresive. Conform unui studiu publicat anul trecut in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane, beneficiile consumarii somonului sunt net superioare riscului la care ar fi putut fi supusi consumatorii in cazul somonului contaminat. Acelasi studiu sugereaza faptul ca, in general, acest peste este cel mai putin contaminat cu metil de mercur.
O alta cercetare a dovedit faptul ca Omega-3 ajuta si in procesul slabirii. Medicii recomanda cure cu suplimente alimentare cu Omega-3. Omega-3 se gaseste si in pastrav, macrou, ton, sardine. Un alt studiu la care au participat 11.000 de pacienti cu boli de inima a relevat faptul ca daca se consuma zilnic un gram de ulei de peste se reduce riscul mortalitatii cardiovasculare cu 30%. 100 g de somon contin circa un gram de ulei.
Rulada de peste
Ingrediente: andive, 500 g peste, 75 g tomate in ulei, 50 g masline negre fara samburi, o legatura de patrunjel, o lamaie decojita, 2 linguri ulei de masline. MOD DE PREPARARE: Pestele se taie in bucatele fine. Se taie si rosiile in ulei se amesteca cu masline, condimente, suc de lamaie. Se pun pe peste. Se acopera cu folii de aluminiu si se lasa 30 de minute la cuptor. Se serveste cu suc de rosii si paine uscata. Cantitati pentru 4 persoane.
Peste pe pat de salata
Ingrediente: 50 g nuci, 250 g morcovi, o legatura de ceapa, coriandru, 2 catei de usturoi, 600 g file de peste, 5 linguri sos de soia, 125 ml sos de chili dulce, 200 g salata, suc de portocale, suc de lamaie, sare, piper, miere, lamaie verde. Mod de preparare: Nucile, morcovii taiati felii, coriandru, ceapa si usturoiul se rumenesc intr-o tigaie. Dupa care se adauga sos de soia si chili. Pestele se taie in 4 si se fierbe cateva minute in apa clocotita. Salata se pune pe farfurie. Peste ea se toarna suc de portocale, de lamai, sare, piper, miere. Se adauga pestele peste care se stoarce o lamaie. Sosul cu nuca se pune intr-un vas separat si peste peste. Cantitati pentru 4 persoane
Supa de vara cu raci
Ingrediente: o legatura de ceapa, 125 g morcovi, un catel de usturoi, 125 g de plante uscate aromate, suc de lamaie, 200 ml vin alb, 200 ml smantana, 200 g carne din raci. Mod de preparare: Se pun o parte din raci la fiert. Se adauga morcovii, usturoiul, vinul si condimentele. Se lasa la racit si se adauga smantana. Ceapa cu restul de carne de raci, sucul de portocale si lamaie se pun intr-o tigaie si se rumenesc. Amestecul se toarna apoi in supa. Se serveste cu paine crocanta. Cantitati pentru 4 persoane.