Sportul: o mulţime de beneficii pentru sănătate

Suntem obişnuiţi să îl privim ca pe o corvoadă care ne fură din orele preţioase de zăcut la televizor şi de ronţăit diverse. Mai avem obiceiul să îl considerăm cel mai aprig inamic pe vremuri de dietă, când îl lăsăm la coada programului de slăbit, doar doar scăpăm de el. Dar sportul, dragilor, e mult mai mult de atât. E sănătate curată!

La ce vă fuge gândul când vă spun cuvântul „sport”? La felurite campionate mondiale pe care le comentaţi cu patos? La siluete sculptate după care oftăm cu toate? La ore întregi de ambiţie şi perseverenţă?

Eu mă gândesc automat la un organism puternic şi apărat de boli. Asta poate şi pentru că resimt pe pielea mea fiecare apucare sau lăsare de exerciţiile fizice. Când le fac cu sfinţenie, corpul meu strigă prin toţi porii că îi e bine, când nu, trag ponoase.

Recomandări

4 sporturi de sezon care te ajută să dai jos kilogramele

Andreea Raicu: Sportul este amuzant!

Şi, cum sunt într-un moment de oarecare leneveală, m-am gândit că nu o să vă supăraţi dacă vă înşir beneficiile medicale ale sportului. Ca să ne mobilizeze bine de tot.

Sportul şi obezitatea

Legătura lor e clară ca bună ziua, dar haideţi să mergem un pic în profunzime şi să aflăm că exerciţiile fizice reduc în medie cu 40% predispoziţia geneticã pentru obezitate, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii britanici de la Universitatea Cambridge.

Adicã şi dacã ne naştem cumva „sortiţi” la obezitate, sportul poate da asta peste cap. Cercetãtorii au confirmat teoria potrivit cãreia un mod de viaţã activ atenueazã influenţa geneticã asupra indicelui de masã corporalã şi a riscului de obezitate.

Ei au descoperit în cadrul studiului cã aceia care fãceau sport şi aveau gena obezitãţii au luat în greutate 379 de grame, iar sedentarii – 592 de grame. Aşadar, tãiaţi de pe lista scuzelor moştenirea geneticã şi treceţi la treabã!

Mai ales cã sportul afecteazã hormonii apetitului – anumite şedinţe (de exerciţiu aerobic mai degrabă decât de cel non-aerobic) declanşează eliberarea peptidei YY, hormon care suprimă apetitul. De asemenea,

exerciţiile fizice “repară” senzitivitatea neuronilor implicaţi în controlul saţietăţii, cei care ne transmit nouă informaţia că suntem plini, gata cu mâncatul. Automat, asta duce la mai puţine alimente consumate şi pierdere în greutate.

Sportul, memoria şi bolile psihice

Există în acest moment un val de studii care vorbesc despre exerciţiile fizice ca despre nişte bune ajutoare ale memoriei. Multe merg şi mai departe şi numesc mişcarea protectoarea noastră de riscul de Alzheimer. Mai exact, plimbãrile pe o distanţã de cel puţin 10 kilometri pe sãptãmânã ar putea fi singurul lucru pe care oamenii îl pot face pentru a preveni micşorarea creierului şi apariţia demenţei, potrivit unui studiu american.

Cã sportul face nişte lucruri incredibil de bune cu creierul aflãm şi din urmãtoarea cercetare, care vizeazã dependenţii de droguri. Medicii fac studii intense pe consumatori înrãiţi de marijuana ca sã înţeleagã posibilul ajutor pe care îl poate da sportul în cazul acestor dependenţi. Se presupune cã mişcarea fizicã şi schimbãrile pe care le produce la nivelul creierului pot determina folosirea exerciţiilor ca o modalitate de prevenire şi tratament.

Participanţii au spus deja cã au sesizat o scãdere a “poftei” şi a consumului zilnic dupã câteva ture pe bandã. Pe de altă parte, cercetătorii de la Harvard ne anunţă că exerciţiile fizice făcute cu regularitate, dar şi o anumită restricţie calorică întârzie îmbătrânirea în cazul şoarecilor de laborator. Mai precis, “reîntineresc” conexiunile dintre nervi şi muşchi.

“Această cercetare ne dă un indiciu despre cât de puternică este influenţa stilului de viaţă asupra declinului sinapselor noastre”, sunt de părere medicii. Aşa că săriţi în adidaşi de dragul unui creier sănătos şi tânăr.

Sportul şi alte laude medicale

Ştiaţi că mişcarea este leac natural pentru artrită? Medicii americani le recomandă tuturor celor care suferă de artrită să facă exerciţii fizice regulate. Cercetarea arată că persoanele care suferă de artrită şi fac mişcare scapă de durere şi de oboseală, îşi îmbunătăţesc funcţiile extremităţilor.

Chiar şi o schimbare cât de mică în stilul de viaţă – cum ar fi o plimbare de 10 minute de 3 ori pe zi – poate reduce impactul artritei asupra activităţilor zilnice şi scădea dependenţa de medicamente. La fel de important mi se pare şi faptul că un studiu realizat pe baza a 20 de cercetãri anterioare şi publicat în British Journal of Cancer a evidenţiat faptul cã persoanele foarte active din punct de vedere fizic se confruntã cu un risc de 3 ori mai mic de a face polipi intestinali, formaţiuni considerate precursoare ale cancerului.

„Exerciţiile fizice au numeroase beneficii: stimuleazã sistemul imunitar, reduc inflamaţiile intestinale şi contribuie la reducerea nivelului de insulinã”, spune principala autoare. Pentru cã am auzit de cazuri tot mai dese, vã spun şi cã femeile sedentare prezintã un risc de peste 2 ori mai mare de a suferi de embolie pulmonarã – o afecţiune ce constã în formarea de cheaguri sangvine în plãmâni –, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal.

Sedentarismul este de mult timp asociat cu apariţia unor boli grave – diabet, tulburãri cardiace, colesterol ridicat, însã acesta este primul studiu care indicã o creştere considerabilã a riscului de apariţie a emboliei pulmonare, aflatã adeseori la originea atacurilor de cord. Şi apropo de cord, mai are rost sã vã spun cât de grozavã e mişcarea pentru inimã?

Iar lista continuã

Cercetãtorii din Maryland şi Baltimore au descoperit şi ei cã bolnavii de Parkinson care au mers pe banda de alergare la o vitezã confortabilã, pentru o perioadã mãricicã (exerciţiu de intensitate micã) şi-au îmbunãtãţit capacitatea de a merge. Suedezii sar şi ei dovada ştiinţifică potrivit căreia mişcarea este la fel de bună ca pilulele prescrise în caz de migrenă.

Studiul axat pe 91 de pacienţi migrenaţi a arătat că 40 de minute de exerciţii de 3 ori pe săptămână fac miracole. Iar oftalmologii ne-ar putea prescrie liniştiţi abonamente la sală ca să nu facem vreodată glaucom. Potrivit unui studiu, mişcarea fizică ţine sub control inclusiv presiunea oculară, care, dată peste cap, poate cauza maladii din cele mai grave. Trebuie însă să ne ţinem de antrenament, nu glumă: cifrele studiului arată că sportul practicat regulat aproximativ 15 ani scade riscul cu 25%.