Românii nu sunt un popor de sportivi, ci mai degrabă ne potrivim cu sedentarismul. Acum, în perioada pandemiei de coronavirus, în perioada autoizolării la domiciliu am fost ”legaţi” de mâini şi de picioare, am mâncat mult mai mult decât obicei, ba chiar şi consumat alcool. Evident nu mai vorbim despre stres, care a atins cote alarmante în multe cazuri. Ei bine, preţul pentru acest comportament îl plătim tot noi.
Sedentarismul nu este pe placul organismului – articulaţiile au de suferit, apar dureri musculare, masa musculară scade. Am aflat mai multe despre ce dezechilibre provocăm atunci când nu facem mişcare suficientă pe termen lung de la dr. Bogdan Ruse – specialist ortopedie – Traumatologie şi chirurgie artroscopică.
CSÎD: În perioada autoizolării la domiciliu din cauza pandemiei, am fost foarte sedentari. Ce probleme provoacă sedentarismul pe termen lung?
Dr. Bogdan Ruse: Sedentarismul prelungit duce la o scădere a tonusului muscular şi la apariţia durerilor articulare şi musculare, precum şi la o scădere vizibilă a masei musculare. Este ca şi cum am fi imobilizaţi. Ştiţi că atunci când nu ne mişcăm mai deloc, articulaţiile nu au exerciţiu, iar musculatura se obişnuieşte cu repausul şi nu se mai dezvoltă, ba chiar intră într-o regresie. Sedentarismul este foarte periculos.
CSÎD: De ce avem nevoie de mişcare?
Dr. Bogdan Ruse: Mişcarea, în special cea în aer liber, menţine mobilitatea articulară, tonusul muscular şi previne apariţia durerilor articulare şi ale coloanei vertebrale, în primul rând. Am întâlnit foarte multe cazuri concrete de afecţiuni osoase provocate strict de lipsa mişcării. Lipsa de mişcare are, desigur, şi alte urmări neplăcute, chiar în afara specialităţii mele, cum ar fi obezitatea. Noi suntem făcuţi ca să ne mişcăm, să avem mobilitate.
CSÎD: Cât trebuie să mergem zilnic pe jos ca să menţinem sănătatea articulară şi osoasă şi evident cea mentală?
Dr. Bogdan Ruse: Este recomandat să facem minimum 30 minute de mişcare în aer liber pe zi. Sigur, şi mersul pe jos reprezintă mişcare, dacă nu putem face altceva, dar eu personal recomand ca acesta să fie într-un ritm mai accelerat, în aşa fel încât să punem ”la muncă” atât musculatura, cât şi articulaţiile. Fireşte, mişcarea, de orice fel ar fi aceasta, este potrivită şi pentru alte ”componente” ale organismului uman, cum ar fi plămânii, cordul, creierul etc.
CSÎD: Ce sfaturi aveţi pentru noi – cel mai posibil pandemia va mai dura. Cum putem face mişcare?
Dr. Bogdan Ruse: În primul rând, este recomandat să ne mişcăm în aer liber, ca să oxigenăm cum trebuie organismul. Ne putem plimba, după cum am spus, putem alerga, putem face exerciţii uşoare de mobilitate, putem folosi bicicleta. Dar dacă aceste lucruri nu sunt posibile, dintr-un motiv sau altul, putem opta pentru exerciţii fizice acasă cu ajutorul aparatelor special concepute sau, bineînţeles, cu propria noastră greutate corporală, cu exerciţii de genul genuflexiunilor, jocului de glezne, flotărilor, tracţiunilor etc.