7 alimente de primăvară care ne aduc la viață organismul secătuit de energie

Alimentele de primăvară refac rezerva de antioxidanţi şi întăresc sistemul imunitar. Medicii recomandă să includem în alimentaţia zilnică cel puţin unul dintre aceste alimente pentru a preveni apariţia asteniei, a anemiei şi a depresiei.

Odată cu venirea primăverii, organismul este tot mai slăbit, iar majoritatea dintre noi acuzăm în această perioadă stări de oboseală generală, însoțite de slăbiciune fizică și dificultăți de concentrare. Medicii nutriționiști spun că toate aceste stări apar din cauza lipsei vitaminelor și a mineralelor din corp. Mai mult, lipsa unui stil de viață ordonat, care să cuprindă exerciții fizice și alimentație diversificată, accentuează starea de moleșeală.

Iată care sunt cele alimentele de primăvară și beneficiile lor pentru sănătate!

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Urzicile curăță sângele de toxine

Urzicile conţin un număr mare de aminoacizi, vitamina A, B2, C şi K, clorofila, săruri minerale, precum calciu, magneziu, fier şi siliciu, substanţe proteice şi acid folic.

Specialiştii spun că acestea vitaminizează şi remineralizează organismul, elimină starea de anemie, curăţă sângele şi au efect benefic în cazul persoanelor care suferă de bronşite sau astm, afecţiuni des întâlnite în această perioadă.

Urzicile nu trebuie gătite mai mult de 3-4 minute, deoarece, în caz contrar, organismul nu va mai beneficia de calităţile nutritive.

Spanacul protejează vederea 

Spanacul e considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente. Este bogat în numeroase vitamine și minerale esențiale pentru sănătate, mai ales fier, care ne ferește de anemie și are un rol important în transportul oxigenului în toate țesuturile.

Persoanele care mănâncă regulat spanac prezintă un risc scăzut de cataractă, deoarece alimentul conţine luteină, o substanţă care protejează proteinele cristalinului.

Prin consum repetat de spanacscade riscul formării cheagurilor în interiorul vaselor. Astfel, spanacul intră în protecţia cardiovasculară.

Această plantă trebuie inclusă în alimentaţie încă din copilărie, imediat după diversificare, alături de carne sau de ou. Spanacul contribuie la creşterea diurezei, stimulează secreţiile gastrice, pancreatice şi biliare. Aşadar, carnea spre exemplu va fi corect digerată şi asimilată.

Spanacul este bogat în vitamina E, care reduce stresul oxidativ, principalul vinovat de creşterea transaminazelor. Acesta este un factor de risc major al apariţiei ficatului gras. Totodată, alimentele bogate în această vitamină pot să reducă riscul de obezitate, diabet, infarct, cancer sau chiar Alzheimer.

Nu în ultimul rând, spanacul ar putea fi o soluţie pentru persoanele care doresc să slăbească, scăzând pofta de dulciuri şi mâncare nesănătoasă cu până la 95%.

​Salata verde are efect diuretic

Salata verde este bogată în betacaroten şi vitamina C. Este diuretică, ameliorează problemele digestive, iar conţinutul ridicat de fibre şi antioxidanţi scade riscul de cancer de colon. În plus, datorită conţinutului de latex alb, prezent în tijele de salată, acest aliment are proprietăţi sedative.

De asemenea, frunzele de salată sunt sărace în calorii şi au un conţinut ridicat de minerale şi vitamine benefice pentru organism.

Mai multe studii au arătat că antioxidanţii pot juca un rol important în prevenirea unor boli precum cataracta, Parkinson, Alzheimer sau afecţiunile inimii. Nivelul crescut de potasiu din salata verde ajută la echilibrarea tensiunii arteriale şi previne instalarea bolilor cardiovasculare.

În plus, vitaminele A şi C ajută la reducerea nivelului de colesterol rău din sânge şi previn formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge. Acidul folic, la rândul lui, reduce riscul de apariţie sau agravare a afecţiunilor cardiovasculare.

Ceapa verde întărește oasele

Ceapa verde este o excelentă sursă de vitamine, fibre și minerale. O sută de grame de ceapă are doar 30 de calorii, așa că este bună și la dietă. Totodată, conține sulf și quercitină, antioxidant cu potențial anticancerigen.

Consumul de ceapă verde este asociat cu un risc mai mic de răceală, gripă și alte infecții respiratorii. Acest lucru se datorează conținutului bogat în vitamine (în special vitamina A și C) și minerale. De asemenea, ajută la ameliorarea febrei și a tusei, ca urmare a proprietăților antivirale și antibacteriene.

Ceapa timpurie este bună și pentru digestie, deoarece este bogată în fibre. Este indicată și în caz de diaree sau alte tulburări gastrointestinale.

Datorită conținutului crescut de vitamina A și alte carotenoide, ceapa ajută la îmbunătățirea vederii și prevenirea inflamațiilor din corp. Iar vitaminele C și K din ceapă sunt perfecte pentru sănătatea oaselor.

Leurda împiedică formarea cheagurilor de sânge

Popular, leurda mai este numită şi usturoită, pentru că frunzele şi tulpinile sale au un gust şi un miros puternic de usturoi. Se consumă doar frunzele fragede, tinere, în lunile martie-aprilie.

Leurda are efect benefic asupra circulației sângelui, putând reduce riscul de tromboflebită şi tromboze în general. De asemenea, e foarte indicată persoanelor care au tensiunea crescută. Substanţele active conţinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine.

Această plantă poate ameliora, de asemenea, durerile cauzate de reumatism. Cele mai recente studii arată că anumite substanţe active din leurdă neutralizează radicalii liberi din sânge, au efecte de „revitalizare” a activităţii endocrine, previn sclerozarea vaselor de sânge şi favorizează circulaţia cerebrală.

Nu în ultimul rând, clorofila și alte substanțe din frunzele proaspete de leurdă au efecte antitoxice puternice. Ele contracarează efectele dăunătoare ale nicotinei şi gudronului din ţigări, fiind un mijloc de protecţie excelent, atât pentru fumătorii activi, cât şi pentru cei pasivi. De asemenea, se pare că în timpul curei cu leurdă, renunţarea la fumat este mai uşoară. Se consumă zilnic suc de leurdă, câte 2 pahare pe zi, dimineaţa şi seara, pe o perioadă de minim două săptămâni.

Loboda curăță colonul și rinichii

Proteinele, mineralele şi vitaminele pe care le conţine loboda ajută la reglarea hormonală, necesară pentru menţinerea corectă a funcţionării întregului organism. De asemenea, nivelurile ridicate de fier şi calciu stimulează crearea celulelor roşii în sânge, ajutând circulaţia, precum şi oxigenarea ţesuturilor şi organelor, accelerând astfel metabolismul.

Loboda este bună pentru stimularea digestiei datorită nivelurilor de fibre alimentare şi alte minerale pe care le conţine şi care optimizează procesele digestive. Astfel, consumând-o, poţi reduce riscul de constipaţie, precum şi problemele gastrointestinale mai grave, cum ar fi ulcerele gastrice sau chiar cancerul de colon.

S-a dovedit ştiinţific faptul că loboda are un efect laxativ şi diuretic uşor. Acest lucru ajută la purificarea rinichilor şi elimină rapid toxinele, excesul de săruri, apă sau chiar grăsime din organism. În plus, consumul de lobodă este considerat a fi benefic şi pentru sănătatea vezicii biliare.

Ridichea, ideală pentru slăbit

Ridichea este un alt aliment-vedetă al acestui sezon. Medicii nutriţionişti spun că această legumă are un conţinut ridicat de antioxidanţi, care pot reduce riscul de cancer.

Specialiştii recomandă acest aliment în curele de slăbire, deoarece are un conţinut caloric scăzut, iar procentul ridicat de apă e încă un plus de luat în calcul pentru persoanele aflate la regim.

Ridichea este recomandă persoanelor care au un ten sensibil, deoarece conţine vitamina C, fosfor, zinc şi o parte din vitaminele B.