Căpșunile sunt bogate în substanţe nutritive, care au rol de a menţine buna funcţionare a organismului şi de a preveni diferite afecţiuni.
Căpșunile există în peste 600 de varietăţi şi diferă prin gust, mărime şi textură, iar cel mai mare producător de căpşuni este California, unde se produc anual circa două miliarde de tone de căpşuni. Acestea sunt folosite ca ingredient-vedetă în îngheţată, gemuri, siropuri, cocktailuri, prăjituri sau pot fi consumate pur şi simplu proaspete, având un gust răcoritor şi dulceag.
Ca o curiozitate, ştiai că aceste fructe fac parte din familia trandafirului şi că sunt singurele fructe care au seminţe la exterior?
În comparaţie cu merele, portocalele sau bananele, căpşunile au cel mai mare conţinut de nutrienţi. Printre aceştia se numără vitamina C (doar o porţie – aproximativ opt căpşuni – oferă mai multă vitamina C decât o portocală), potasiul, manganul, folaţii, fibrele şi antioxidanţii (cunoscuţi sub numele de polifenoli).
O porţie de 140 de grame de căpşuni are doar 50 de calorii şi circa 3 grame de fibre, majoritatea solubile. Ceea ce face din aceste fructe aliaţi imbatabili contra kilogramelor în plus. De asemenea, fibrele ajută la reducerea colesterolului şi la prevenirea constipaţiei.
Datorită conţinutului crescut de vitamina C (o porţie are 100% vitamina C din doza zilnică recomandată), aceste fructe protejează organismul de infecţii.
Căpșunile sunt recomandate îndeosebi primăvara, atunci când temperaturile oscilează şi există risc crescut de viroze respiratorii. Însă, cum acestea nu se găsesc în formă proaspătă decât spre sfârşitul lunii mai, putem să dăm o raită la supermarket pentru o porţie de căpşuni congelate.
Nu degeaba au căpşunile forma inimii! Flavonoidele şi antioxidanţii care se regăsesc din belşug în căpşuni au rolul de a preveni acumularea de colesterol pe vasele de sânge, care pot obstrucţiona circulaţia sanguină.
De asemenea, aceste substanţe au proprietăţi antiinflamatoare care au efect miraculos în ameliorarea simptomelor de gastrită.
Cantitatea mare de fibre din căpşuni ajută la motilitatea intestinală, favorizând eliminarea toxinelor și prevenirea constipației și a balonării.
În plus, fibrele ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Căpşunile devin astfel cei mai buni prieteni ai bolnavilor de diabet. Iar indexul glicemic al căpşunilor este de doar 40, fiind astfel ideale în curele de slăbire.
Antioxidanţi precum luteina sau zeaxantina prezenţi în căpşuni ajută la protejarea organismului de radicalii liberi. Aceștia sunt cunoscuți pentru faptul că favorizează stresul oxidativ, un factor de risc în apariția cancerului.
Au foarte puţine calorii şi multe fibre care te ajută să menţii senzaţia de saţietate, astfel încât să nu mai mănânci în cantităţi mari şi să faci alegeri nesănătoase, bogate în calorii. Mai mult decât atât, vitamina C stimulează metabolismul, care ajută la arderea rapidă a caloriilor.
Antocianii şi quercitina, antioxidanţi puternici pe care îi găsim în căpşuni, pot preveni formarea cheagurilor de sânge. Acestea cresc riscul de apariţie a atacului cerebral.
De asemenea, conţinutul crescut de potasiu din căpşuni a fost asociat cu un risc mai mic de accident vascular.
Deşi par simple mofturi, căpşunile cerute de gravide în timpul sarcinii au o logică. Aceste fructe sunt bogate în folaţi, substanţe de care fătul are foarte mare nevoie pentru dezvoltarea cerebrală şi a măduvei spinării.
În plus, acidul folic din căpşuni poate preveni anumite anomalii congenitale care pot surveni la naştere.
Datorită proprietăţilor antinflamatoare ale quercitinei, un compus care se regăseşte în căpşuni, aceste fructe pot ameliora simptome precum nasul înfundat, ochii iritaţi şi urticaria.
Folaţii din căpşuni ţin sb control nivelul de homocisteină, substanţă care în exces poate interfera cu producţia de hormoni ai fericirii (serotonina, dopamina şi norepinefrina), care sunt responsabili cu buna-dispoziţie, odihna şi apetitul.