Cartofii: beneficii în dietă

Cartoful este hrănitor şi bogat în fibre, în glucide (amidon), în vitamine şi minerale. Este, de asemenea, uşor de digerat. Are efect cicatrizant şi antiulcerant. Cartofii sunt uşor de cultivat şi au un ridicat potenţial energetic. Atenţie însă: indexul glicemic al cartofilor copţi sau prăjiţi este foarte mare: 95.  Aceştia nu trebuie însă consumaţi zilnic şi nu sunt recomandaţi diabeticilor (care trebuie să  aleagă alimente cu index glicemic de maximum 30).

Unii specialişti susţin însă consumul de cartofi datorită conţinutului ridicat de potasiu, magneziu, acid citric şi acid malic, care au efect alcalinizant. De asemenea, se pare că este util pentru pancreas, deoarece acţionează asupra sistemului nervos parasimpatic.

Împotriva durerilor. A fost recomandat dintotdeauna în caz de artrită şi reumatism.

Recomandări

De ce e bine să mănânci cartofi dulci

Povestea cartofului, cel mai mare duşman al siluetei la români

Bogat în viamina C. Cartoful conţine numeroşi antioxidanţi, dintre care vitamina C, acizi fenolici şi flavonoide. Soiurile colorate (mov, galben, roşu) sunt mai bogate în antioxidanţi  (având deci un mai puternic efect anticancerigen).

Sucul de cartofi cruzi. Adepţii medicinei naturiste consideră că sucul de cartofi cruzi este cicatrizant, atenuează durerile, inflamaţiile, ulcerele stomacale şi deudonale, combate constipaţia, drenează, ajută la funcţionarea ficatului şi ameliorează problemele hemoroidale.

Cartofii: beneficii nutriţionale

Furnizează următoarele elemente nutritive, în ordinea importanţei pentru necesarul zilnic: vitamina B6, cupru, fier, mangan, potasiu, vitaminele B1, B2, B3, B5, B9, C, K, magneziu, fosfor, zinc. Un cartof copt acoperă circa 10% din necesarul zilnic de fibre pentru un adult. Fibrele îl fac să fie extrem de săţios.

100 g de cartofi la cuptori (cu tot cu coajă)

• 119 Kcal
• 3, 2 proteine
• 0, 2 g lipide
• 27, 1 g lucide
• 2, 8 g fibre

Index glicemic:

• 65 cu coajă şi fierţi în apă sau la abur
• 80 pentru piure
• 90 pentru fulgi instant
• 95 pentru cartofii prăjiţi

Cartofii: cum îi alegem

Există diverse soiuri şi culori. Încercaţi varietăţile colorate sau noi, consumându-le cu coajă. Cartofii trebuie să fie tari, fără pete verzi şi să nu fie încolţiţi.

Cartofii prăjiţi: cât sunt de buni

Fierţi în apă cu puţin ulei, piure, împreună cu alte legume, în ciorbă, în salată, prăjiţi acasă, în plăcintă de morun cu usturoi sau cu brânză şi usturoi.

Este preferabil să evitaţi cartofii prăjiţi, deoarece conţin multe glucide şi grăsimi saturate; mai greu de digerat decât cartofii fierţi în apă, conţin de şase ori mai multe lipide şi de două ori mai multe glucide decât aceştia din urmă.

Cartofii: cum îi păstrăm 

Păstraţi cartofii la adăpost de lumină şi umezeală, pentru a-i conserva mai bine şi a evita apariţia petelor verzi care conţin compuşi toxici (solanină şi caconină). Reţineţi că, dacă păstraţi cartofii în frigider, amidonul lor se va transforma în zahăr. După ce au fost gătiţi, cartofii trebuie mâncaţi în răstimp de 24 de ore.

Ce spun noile cercetări

Conform noilor studii, cartofii cu miezul galben sau mov ar diminua stresul oxidativ şi deci riscul de boli cardiovasculare. Antioxidanţii din aceşti cartofi rezistă la prepararea termică, spre deosebire de cei din cartofii cu miezul alb.

Amidonul şi fibrele contribuie la prevenirea cancerului de colon, dar şi a diabetului şi constipaţiei. Lecitina STL, o proteină din cartof, a demonstrat în studiile în vitro că are capacitatea de a stopa proliferarea celulelor canceroase.

Reţineţi că trebuie să evitaţi să mâncaţi  acei cartofi cu pete verzi sau încolţiţi, deoarece conţin solanină, o substanţă toxică, riscând să provoace tulburări gastrice, intestinale şi nervoase. Acest alcaloid măreşte rezistenţa la agenţii patogeni ai cartofului cât este încă în pământ.

Sursa: cartea 200 de alimente care ne vor binele, autor Jean-Marie Delecroix, editura Rao