Cartofii prăjiți, un dezastru pentru sănătate. Efectele nocive, resimțite inclusiv la nivelul creierului

  • Publicat:
Cartofii prăjiți, un dezastru pentru sănătate. Efectele nocive, resimțite inclusiv la nivelul creierului
Sursa foto: Shutterstock

Cartofii prăjiți în baie de ulei sunt bucuria papilelor gustative ale multora dintre noi, dar deloc prietenoși cu starea noastră de sănătate.

Consumați frecvent – adică de cel puțin 2 ori pe săptămână – și în cantități mari, cartofii prăjiți au un impact negativ asupra imunității, creierului, siluetei și, nu în ultimul rând, asupra longevității. Asta, deoarece colesterolul care provine din grăsimea folosită la prăjit – de cele mai multe ori ulei de floarea-soarelui sau ulei de palmier, dacă vorbim despre cartofii prăjiți de la fast-food – este boală curată pentru vasele de sânge.

În timp, grăsimile acumulate în artere se întăresc și formează așa-numitele plăci de aterom, care blochează circulația sângelui în așa măsură încât inima, creierul și alte organe vitale rămân fără „seva” bogată în oxigen și nutrienți.

Consecințele? Le vedem în statisticile sumbre privind bolile cardiovasculare, cauza numărul 1 de deces în lume. Și România nu se lasă mai prejos: peste jumătate din românii adulți sunt supraponderali, iar aproape 20% au depășit pragul obezității. 

Cauzele? Mâncatul prea mult, prea dezechilibrat. Mâncăm cantități impresionante de mâncare care, ironic, nu ne hrănește, ci ne îmbolnăvește. Mâncăm ca să ne săturăm, nu ca să ne bucurăm de mâncarea din farfurie.

Iar cartofii prăjiți în baie de ulei – fie că sunt gătiți acasă în friteuză sau cumpărați din lanțurile de fast-food – asta înseamnă: cantitate, nu calitate.

Și nu cartoful în sine e neapărat problema, cât mai degrabă grăsimea în care sunt prăjiți aceștia.

Câte calorii au cartofii prăjiți?

Un cartof copt de 100 de grame are puțin peste 90 de calorii.

În 100 mililitri de ulei de floarea-soarelui se găsesc 900 de calorii. Tot 900 de calorii sunt și în 100 mililitri de ulei de palmier.

Acum încercați să vă faceți socoteala în minte: cam câte calorii (ca să nu mai amintim de colesterol) credeți că sunt într-o porție de 200 de grame de cartofi prăjiți în baie de ulei (minimum 500 mililitri)?

Vă ușurăm misiunea: peste 600 de calorii, dacă luăm în calcul că vor absorbi destul de mult ulei. Ulei care ajunge în corpul nostru. În vasele noastre de sânge, sub forma grăsimilor.

Adăugați acestor 600 de calorii nelipsita porție de carne, nelipsita băutură acidulată și nelipsitele dulciuri de după masă, plus ronțăielile dintre mese și mai multe sticle de alcool – veți sări ușor peste 3.000 de calorii.

Asta în condițiile în care vorbim despre o singură masă principală pe zi.

Iar mișcarea? Aproape inexistentă. Sau de nevoie, nu de plăcere. Și niciodată de ajuns pentru a arde măcar o treime din ceea ce am mâncat.

Ce rămâne în urmă? Obezitate, colesterol, boli de inimă și nu numai. Mai jos amintim câteva dintre consecințele consumului frecvent de cartofi prăjiți asupra sănătății.

Decesul prematur și cartofii prăjiți

Dacă obișnuiești să mănânci cartofi prăjiți mai mult de 2 ori pe săptămână ai un risc dublu să mori prematur, arată un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.

Iar cauza este, așa cum precizam la început, excesul de colesterol de pe vasele de sânge. Nivelul crescut al grăsimilor din sânge este principalul factor de risc în apariția aterosclerozei – boală care crește semnificativ riscul de infarct și accident vascular cerebral, chiar și la vârste tinere.

De asemenea, cartofii prăjiți conțin foarte multe calorii, care se vor vedea în numărul de pe cântar, dar și în oglindă, cu precădere în zona abdominală.

Grăsimea excesivă din zona taliei (care poate apărea inclusiv la persoanele subponderale, dar excesiv de sedentare) efectiv „sufocă” organe vitale precum ficatul, inima, stomacul, intestinele. Plus că se poate acumula pe vasele de sânge care alimentează aceste organe importante.

În timp, această grăsime crește riscul de apariție a unor afecțiuni grave, cum ar fi infarctul, accidentul vascular sau chiar anumite forme de cancer, cum este cel de colon sau de sân.

De asemenea, grăsimea de pe burtă poate crește rezistența la insulină, favorizând astfel instalarea prediabetului și a diabetului zaharat.

Nu în ultimul rând, grăsimea viscerală poate crește periculos de mult valorile tensiunii arteriale. Cea mai recentă statistică privind hipertensiunea în România arată că 7 milioane de concetățeni de-ai noștri au această problemă. Adică aproape unu din trei!

Acești pacienți cu hipertensiune sunt viitorii bolnavi de afecțiuni cardiovasculare, mai ales că unu din cinci nici măcar nu știe că are această problemă, nu merge regulat la medic pentru analize și, în consecință, nici nu se tratează. Sau se tratează prea târziu, când răul asupra inimii e deja făcut.

Imunitatea, creierul și stomacul – toate au de suferit, de pe urma cartofului prăjit

Având în vedere modul în care sunt gătiți – în baie de ulei –, cartofii prăjiți sunt foarte greu de digerat. Iar asta pentru că grăsimile din ei se digeră mai lent decât carbohidrații și proteinele. Astfel, cartofii vor rămâne mai mult timp în stomac – săturându-te, ce-i drept –, dar nu fără consecințe. Prăjelile își fac „cadou” dureri de stomac, greață, diaree, balonare și crampe abdominale.

Grăsimile hidrogenate din cartofi merg mai departe de stomac. Mai precis, tocmai până la creier, unde dezechilibrul dintre colesterolul bun HDL și cel rău LDL duce la o acumulare de proteine specifice celei mai temute boli a creierului: maladia Alzheimer sau demența.

Nu în ultimul rând, prăjelile bogate în grăsimi trans – așa cum sunt și cartofii prăjiți în baie de ulei – distrug microbiomul gastrointestinal și favorizează dezvoltarea bacteriilor „neprietenoase”, care înlesnesc infecțiile, ca urmare a slăbirii sistemului imunitar.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”