Uleiurile de peşte provin din ţesuturile peştelui gras, cunoscut deopotrivă sub numele de peşte uleios cum ar fi păstrăvul, macroul, tonul, heringul, sardinele şi somonul.
Uleiurile de peşte captează atenţia nutriţioniştilor şi a profesioniştilor în domeniul sănătăţii datorită celor două ingrediente principale: acidul docosahexaenoic (DHA) şi acidul eicosapentaenoic (EPA), ambele făcând parte din acizii graşi Omega-3.
Fileurile de peşte gras conţin până la 30% ulei, procent ce poate varia. Pe de altă parte, peştele alb conţine concentraţii mari de ulei doar în ficat, per total având mult mai puţin ulei faţă de peştele gras. În afara acizilor graşi Omega-3, peştii uleioşi sunt surse preţioase de vitamina A şi D. Asemeni peştelui gras, peştele alb conţine aceşti nutrienţi, dar într-o concentraţie mult mai mică.
De cele mai multe ori, experţii în domeniul sănătăţii spun că beneficiile peştilor uleioşi sunt mult superioare peştelui alb . Cu toate acestea, recomandările experţilor nu au fost niciodată dovedite ştiinţific într un mod convingător, prin studii realizate pe o populaţie numeroasă.
Multe autorităţi din domeniul sănătăţii din toată lumea sfătuiesc oamenii ori să consume din abundenţă peştele uleios, ori să aleagă varianta suplimentelor alimentare, datorită presupuselor beneficii aduse sănătăţii. Studiile din ultimii zece ani au avut rezultate diverse privind beneficiile aportului alimentar de peşte uleios.
Acizii graşi Omega 3 sunt tipuri de grăsimi întâlnite frecvent în plante şi în uleiurile de natură marină. Există două tipuri care sunt prezente din abundenţă în peştele gras:
Peştii nu produc acest acid, obţinându l din algele pe care le consumă.
40% din acizii graşi polinesaturaţi din creier sunt compuşi din acidul docosahexaenoic. Acesta constituie 60% din acizii graşi polinesaturaţi prezenţi în retină. Jumătate din greutatea membranei plasmatice a neuronilor este alcătuită din acest acid. De asemenea, laptele matern este bogat în acid docosahexaenoic.
În ultimii zece ani s au efectuat zeci de studii privind uleiurile de peşte şi cele Omega 3. Unele dintre aceste studii au respins aceste beneficii ale uleiului de peşte, în timp ce altele le au confirmat.
Se spune că aceste uleiuri de peşte au numeroase beneficii asupra sănătăţii dacă sunt incluse într-o dietă, aceste beneficii incluzând:
– Posibilitatea de a ajuta persoanele ce sufera de scleroză multiplă – Cu toate acestea, un studiu efectuat de cercetătorii Spitalului Universitar din Bergen, Norvegia în aprilie 2012, a arătat că acizii graşi Omega 3 nu ajută persoanele cu scleroză multiplă.
– Cancerul de prostată – Un studiu a arătat că uleiurile de peşte reduc riscul de dezvoltare a cancerului de prostată la bărbaţi, dacă aceştia urmeză o dietă săracă în grăsimi, în timp ce alt studiu a legat nivelul ridicat al acizilor graşi Omega 3 de un risc mai mare de a dezvolta un cancer de prostată agresiv.
Dar un alt studiu publicat în «Journal of the National Cancer Institute» a arătat că uleiurile de peşte Omega 3 cresc riscul dezvoltării cancerului de prostată.
Autorii studiului, angajaţi ai Centrului de Cercetare pentru Cancer ” Fred Hutchinson” au declarat că aportul mare de uleiuri de peşte asociat cu o concentraţie mare de Omega-3 în sânge la bărbaţi creşte riscul apariţiei cancerului de prostată. Cel mai mic risc pentru a dezvolta cancer de prostată a avut grupul cu o concentraţie de 3,2 % de acizi graşi omega-3 în sânge, comparativ cu 5,7% în grupul de risc ridicat.
– Depresia post natală – Uleiurile de peşte protejează împotriva depresiei postpartum – Dr.Michelle Price Judge de la Şcoala de Asistente a Universităţii din Connecticut a declarat după efectuarea unui studiu în 2011 : « Consumul de acid docosahexaenoic în timpul sarcinii, în cazul în care acesta este obţinut doar prin mâncare, are potenţialul de a scădea simptomele depresiei postpartum ».
– Beneficii pentru sănătatea mintală – Uleiurile de peşte ajută adolescenţii cu probleme comportamentale, mai ales pe cei cu ADHD.
– Beneficii pentru memorie – Cercetătorii au raportat în ediţia din octombrie 2012 a ziarului PLOS One că memoria de lucru se poate îmbunătăţi în cazul adulţilor tineri sănătoşi, dacă aceştia îşi măresc aportul de acizi graşi Omega 3.
– Protecţia împotriva bolii Alzheimer – De mulţi ani s-a afirmat că aportul de ulei de peşte regulat ar ajuta la prevenirea dezvoltării bolii Alzheimer. Cu toate acestea, un studiu major publicat în 2010 în JAMA (Journal of the American Medical Association) a descoperit că uleiurile de peşte şi un tratament placebo nu aduc nicio schimbare în prevenirea bolii Alzheimer.
– Protecţia împotriva pierderii premature a vederii – Cercetătorii canadieni au declarat pentru gazeta « Investigative Ophthalmology & Visual Science » că un aport alimentar adecvat de acid docosahexaenoic protejează oamenii de a şi pierde vederea, odată cu îmbatrânirea.
– Beneficii aduse fetuşilor – Consumul de uleiuri Omega 3 ajută la dezvoltarea funcţiilor cognitive şi motorii ale fetusului. Cercetătorii de la Universitatea Laval Laval au descoperit că acizii graşi Omega 3 consumaţi de mame în ultimele trei luni ale sarcinii au îmbunătăţit funcţiile senzoriale, cognitive şi motorii ale fetusului.
– Studiile arată că uleiul Omega 3 nu combate declinul cognitiv. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Iowa a sugerat că nivelul crescut al uleiului Omega 3 nu aduce beneficii împotriva scăderii funcţiilor cognitive în cazul femeilor în vârstă.
– Uleiurile Omega 3 protejează inima de stresul mental. Un studiu publicat în « American Journal of Physiology» a arătat că persoanele care consumă suplimente alimentare cu ulei de peşte, pe o perioadă mai lungă de o lună, au experimentat mai puţin stres mental în măsurătorile sănătăţii cardiovasculare, decât cei care nu le au consumat.
– Uleiul de peşte cu Omega 3 ar putea reduce frecvenţa crizelor la pacienţii epileptici. Un nou studiu pretinde că pacienţii cu epilepsie şi-ar putea reduce crizele convulsive prin consumul de mici doze de Omega 3 din uleiul de peşte, în fiecare zi.
Echipa de cercetare a Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii California Los Angeles declară că descoperirile proprii pot fi de ajutor persoanelor bolnave de epilepsie care nu mai răspund la tratamentul medicamentos. Aceştia şi au publicat descoperirile în “ Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry”.
Experţi şi membrii ai publicului larg consideră că un consum mare de uleiuri de peşte Omega 3 oferă beneficii inimii. Cu toate acestea, studiile asupra uleiului de peşte au avut rezultate diferite în privinţa beneficiilor aduse sănătăţii inimii.
Nu au descoperit beneficii pentru sănătatea inimii: O recenzie a peste 20 de studii publicată în „ JAMA ”( Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane) care a implicat un număr de aproape 70,000 de persoane, a avut un rezultat surprinzător, descoperind că nu există dovezi convingătoare pentru a lega suplimentele alimentare ce conţin ulei de peşte cu un risc mai scăzut de atac de cord, accident vascular cerebral sau deces timpuriu.
Atestă beneficiile aduse inimii: Pe de altă parte, un studiu din 2011, efectuat de cercetătorii Universităţii Tehnologice Michigan, a arătat că aportul de ulei de peşte poate îmbunătăţi circulaţia sângelui prin reducerea nivelului de trigliceride, şi deopotrivă încetineşte dezvoltarea plăcilor aterosclerotice.
Uleiurile de peşte ajută persoanele cu stenturi în artere. Conform unui studiu realizat în Varşovia pe 54 de pacienţi, cei cu stenturi cardiovasculare care au urmat un tratament cu două medicamente pentru subţierea sângelui (aspirină şi clopidogrel) şi au consumat acizi graşi Omega 3, s au dovedit a avea un risc mai scăzut de dezvoltare a unui atac de cord, în comparaţie cu cei care nu au consumat uleiurile de peşte.
Cercetători ai Facultăţii de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Pittsburgh au decis să investigheze de ce rata bolilor de inimă în Japonia este mult mai scăzută faţă de Statele Unite, Canada, Europa de Vest şi Australia.
Aceştia au transmis prin “Journal of the American College of Cardiology” din aprilie 2008, că în Japonia, consumul de peşte bogat în Omega 3 este mult mai mare decât în alte naţiuni dezvoltate. Autorii articolului consideră că rata crescută a consumului de uleiuri de peşte în Japonia reprezintă un factor principal în numărul scăzut al bolilor de inimă.
Oamenii de ştiinţă au explicat faptul că diferenţa nu poate fi bazată pe factorul genetic. A treia şi a patra generaţie de japonezo americani au aceeiaşi sau chiar o rată mai mare de întărire a arterelor (ateroscleroza) în comparaţie cu restul populaţiei americane. Ateroscleroza reprezintă un factor major atunci când este vorba de bolile de inimă.
Autorul studiului, doctorul masterand Akira Sekikawa a declarat:
“Studiul efectuat de noi arată că nivelul crescut al acizilor graşi Omega 3 are proprietăţi puternice ce pot ajuta prevenirea acumulării de colesterol pe pereţii arterelor. În prezent, în Statele Unite, aportul de peşte de două ori pe săptămână este recomandat persoanelor sănătoase. Studiul nostru demonstreză că aportul crescut de peşte de către japonezi, poate avea efecte antiaterogene importante”.
Bărbaţii niponi adulţi consumă aproximativ 100 de grame de peşte în fiecare zi.
Următoarele alimente sunt bogate în acizi graşi Omega 3:
Sursa: medicalnewstoday.com