Câtă cafea trebuie să bem ca să prevenim demența la bătrânețe

Riscul de demență poate fi redus printr-un consum zilnic de cafea. Însă nu este de ajuns o cană, spun cercetătorii. 

Ce au observat oamenii de știință în rândul cafegiilor, câtă cafea ar trebui să bem zilnic ca să ne ferim de boala Alzheimer și ce substanțe sunt responsabile pentru efectul benefic aflăm în cele ce urmează.

Două căni de cafea pe zi țin la distanță boala Alzheimer

Potrivit unui studiu al experților australieni, care s-a desfășurat pe o durată de 10 ani, consumul zilnic de cafea reduce semnificativ riscul de a ne confrunta cu declin cognitiv la bătrânețe, principalul simptom al bolii Alzheimer.

Recomandări

Ce să pui în cafea ca să slăbești mai repede. ATENȚIE, cafeaua nu se fierbe!

Ce se întâmplă dacă pui sare în cafea. Efectul nebănuit asupra sănătății

Dr. Samantha Gardener, autorul principal al studiului, spune că „participanții care obișnuiau să consume zilnic cafea nu prezentau tulburări de memorie sau alte simptome care preced de regulă instalarea bolilor neurodegenerative”.

Capacitatea de planificare, autocontrolul, atenția, abilitatea de memorare, timpul de reacție, memoria verbală, raționamentele vizual-spațiale, toate acestea erau în parametri normali în cazul voluntarilor cafegii.

De asemenea, s-a observat că în rândul acestora plăcile de amiloid nu se acumulează într-un ritm accelerat la nivelul creierului, sugerând astfel că un consum zilnic de cafea ar putea să și încetinească în evoluție demența.

Specialiștii spun că protecția maximă împotriva bolii Alzheimer este conferită de consumul a 2 căni de cafea pe zi, adică 500 de mililitri. Cu toate acestea, în studiu nu este precizat un consum maxim de cafea permis zilnic.

Totodată, nu se specifică dacă efectele benefice se mențin și în cazul consumului de cafea fără cafeină sau dacă acestea depind de modul în care este preparată cafeaua (la filtru, la ibric, cu adaos de lapte, zahăr etc.).

Însă nu neapărat cafeina ar fi substanța-minune care protejează creierul, susțin experții. Beneficiile s-ar datora, spun ei, altor compuși din boabele de cafea, cum ar fi cafestolul, kahweolul și eicosanol-5-hidroxitriptamidei. În mai multe studii de laborator pe cobai, s-a observat că aceste substanțe au influențat funcția cognitivă, nu cafeina.

Consumul a 2 căni de cafea zilnic poate reduce cu 8% riscul de declin cognitiv pe parcursul a 18 luni și cu 5% riscul de acumulare a plăcilor de amiloid în creier. Așadar, cu cât bem cafea pe termen mai lung, cu atât riscul de a dezvolta boli ale creierului este mai mic.

Ce alte efecte benefice are consumul de cafea

Studii precedente au arătat că boabele de cafea pot avea efecte benefice asupra întregului organism. De exemplu, consumul zilnic de cafea poate reduce riscul de diabet zaharat de tip 2 cu până la jumătate.

De asemenea, cafeaua este asociată cu un risc redus de carcinom hepatocelular, un cancer hepatic care apare de obicei la pacienții cu ciroză hepatică preexistentă.

Într-un raport publicat în Journal of Hepatology, cercetătorii spun că băutorii de cafea sunt mai bine protejați de bolile de ficat, deoarece substanțele conținute în boabele de cafea au proprietăți antifibrotice puternice.

Cafeaua este benefică și pentru inimă. Un studiu prospectiv desfășurat în Japonia a urmărit 77.000 de persoane cu vârste între 40 și 79 de ani și a arătat că consumul de cafea, împreună cu aportul de cafeină din alte surse, se corelează cu un risc redus de boli cardiovasculare.

Datorită compușilor cu efecte antioxidante – polifenoli, acizi hidroxilici, flavonoizi, antocianine -, cafeaua poate juca un rol și în prevenirea stresului oxidativ, fenomen asociat apariției inflamațiilor, una dintre cauzele principale ale cancerului și bolilor autoimune, indiferent că vorbim despre cafeaua cu cafeină sau despre cea decofeinizată.

Nu în ultimul rând, cafeaua consumată cu moderație ajută la eliminarea constipației și poate avea efecte benefice și asupra sănătății colonului.

Sursa:

Gardener SL, Rainey-Smith SR, Villemagne VL, et al. Higher Coffee Consumption Is Associated With Slower Cognitive Decline and Less Cerebral Aβ-Amyloid Accumulation Over 126 Months: Data From the Australian Imaging, Biomarkers, and Lifestyle Study. Frontiers in Aging Neuroscience. 2021;13:681. doi:10.3389/fnagi.2021.744872