Ce este mai nociv: zahărul sau siropul de porumb ?

Siropul de porumb bogat în fructoză  are o reputaţie proastă, pe bună dreptate. Totuşi, să nu uităm că în ultimiii ani tot mai multe studii susţin că un consum excesiv de zahăr este foarte dăunător pentru sănătate. Dar care dintre aceste două este mai nociv pentru organism ?

Se pare că majoritatea studiile medicale privind efectele metabolice ale consumului de zahăr comparativ cu cele ale siropului de porumb indică în mod constant riscuri sporite ale îndulcitorului lichid.

Studiile arătă că alimetele ce conţin sirop de porumb ne îngraşă mult mai mult decât dacă ar conţine, în locul acestui ingredient, zahăr. În plus, siropul de porumb determină o creştere anormală a grăsimii corporale, în special a celei abdominale, precum şi o creştere a nivelului grăsimilor (trigliceridelor) în sânge. Cercetatorii spun că acumularea kilogramelor este mai rapidă decât în cazul consumului altor zaharuri, cum ar fi glucoza sau sucroza.

Recomandări

Dieta fără zahăr, arma copiilor obezi!

Dieta care reduce riscul de a face Alzheimer

Un studiu realizat de către cercetătorii Universităţii din Princeton a arătat că toţi şoarecii hrăniţi cu sirop de porumb au devenit obezi. Prin comparaţie, dacă în loc de sirop de porumb primesc grăsimi, doar o parte dintre şoareci devin obezi. Acesta nu este singurul studiu care evidenţiază efectele nocive ale consumului de fructoză, însă este primul care a găsit o explicaţie privind metabolizarea compusului menţionat. Chiar dacă fructoza nu este factorul principal care duce la obezitate, cercetatorii spun că s-a demonstrat faptul că are un rol important în acest proces.

Cercetători de la Universitatea din Utah au dat publicităţii rezultatele unui studiu aprofundat realizat timp de doi ani pe cobai, care arată că fructoza are efecte toxice mai mari decât zahărul, mai ales în cazul femelelor. Siropul de porumb cu o concentraţie mare de fructoză folosit în doze cu proporţii similare celor ingerate de oameni a afectat atât reproducerea cât şi durata de viaţă a şoarecilor. Autorii studiului spun că reducerea consumului de fructoză a devenit la fel de importantă ca şi cea de zahăr.

Potrivit compoziţiei sale, siropul de porumb cu un conţinut ridicat de fructoză (HFC) este similar zahărului de masă, dar conţine mai multă fructoză. De-a lungul mai multor decenii, producătorii au susţinut că HFC conţine 55% fructoză şi 45% glucoză. Aceste proporţii sunt aproape identice cu cele ale zahărului alb, care este compus din 50% fructoză şi 50% glucoză. Cu toate acestea, experimentele au arătat că nivelul de fructoză în HFC poate atinge chiar şi 65%. Conţinutul sporit de fructoză este unul din motivele nocivităţii ridicate a siropului de porumb, comparativ cu zahărul rafinat.

Consumul fructozei în cantităţi excesive ar putea provoca boli cronice, cum ar fi rezistenţa la insulină, care poate degenera în diabet, precum şi boli de inimă şi cancer.

Zahărul a devenit un aliment indispensabil în dieta modernă. Potrivit site-ului SugarScience.org, îndulcitorii suplimentari se ascund sub 60 de denumiri diferite în aproape 74% din produsele rafinate.

Medicii şi nutriţioniştii îi asigură pe pacienţi că nu este nimic în rău în a consuma prăjituri sau dulciuri din când în când. Cel mai important lucru este să nu exagerăm cu consumul acestor alimente.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, cantitatea maximă de zahăr  care poate fi consumată ocazional într-o zi este de 25-38 grame.  Depăşirea acestei norme creşte riscul de rezistenţă la insulină. Fructoza prelucrată este şi mai periculoasă deoarece cauzează disfuncţii metabolice grave. Spre deosebire de alte tipuri de zahăr, fructoza se transformă în grăsime.

Fructoza este un zahăr simplu care se găseşte în fructe şi legume. În industria alimentară, fructoza este combinată cu glucoza pentru a obţine popularul sirop de porumb, un îndulcitor extrem de concentrat pe care îl consumăm odată cu o parte dintre alimentele ambalate (băuturile carbogazoase, cerealele dulci etc.).

Vă întrebaţi poate ce alimente conţin acest ingredient? Ei bine, îl puteţi găsi oriunde, de la dulciuri, iaurturi, dressinguri pentru salate, sosuri, fulgi de cereale, îngheţată şi, în primul rând, în băuturile răcoritoare. Obişnuiţi-vă să citiţi etichetele înainte de a achiziţiona alimentele !