Ce ne arată isteria cumpăratului irațional de ulei. Radiografia românului cu artere înfundate

Nici nu au trecut 24 de ore de la „criza” scumpirii temporare a benzinei și motorinei și a damigenelor încărcate cu prețiosul lichid, că românul – probabil luând exemplu de la părinți, din vremurile comunismului și penuriei de alimente – a început să-și facă stocuri de ulei. Pe fondul războiului Rusia-Ucraina, anumiți comercianți au avut „flerul” (a se citi lăcomia) de a scumpi nejustificat prețul la ulei. Așa se face că, peste noapte, o sticlă de 1 litru de ulei a ajuns de la 6-7 lei la aproximativ 10 lei. Și cum românului îi e frică atât de foame, dar și de sărăcie, coșurile din supermarket au gemut, la propriu, sub greutatea baxurilor de ulei cumpărate pentru vremurile tulburi care par să fie iminente în mintea unora.

Până la un punct, probabil e de înțeles de ce există această isterie a „pregătitului” pentru aparentul val de scumpiri greu de suportat. Toți vrem să facem economie, sub o formă sau alta. Iar micii comercianți speculează astfel de momente și se aprovizionează cu cantități mari de ulei pentru a le vinde, ulterior, cu un adaos amețitor.

Însă nu despre aceștia este vorba, ci despre omul simplu care simte amenințarea scumpirilor și are tentația să acumuleze peste măsură, irațional, obiecte sau alimente de care nu are cu adevărat nevoie. Decât să lipsească, mai bine să prisosească – mulți cunoașteți această vorbă din bătrâni. Și asta se vede sub două aspecte: 1) aruncăm tone de mâncare pentru că nu știm să apreciem corect cât mâncăm, nu depozităm corespunzător alimentele, nu citim etichetele și 2) suntem campioni la capitolul boli cardiovasculare.

Recomandări

Se strică înainte să expire! 10 alimente pe care să le arunci ACUM, chiar dacă sunt…

15 semne neobișnuite că ai colesterolul mărit. De ce apar durerile de călcâie când ai vasele…

Ocupăm locul 1 în Europa în ceea ce privește decesele cauzate de accident vascular cerebral, infarct și alte afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge.

Deși românii cheltuie aproape 40% din venituri pe alimente, mai mult de jumătate din mâncare ajunge la gunoi. Cumpărăm mâncare în neștire, să fie acolo, pentru zile negre, dar ne descotorosim de ea fără nicio strângere de inimă, chiar dacă bonul de casă kilometric a însumat sute de lei.

Dar nu despre risipa alimentară este vorba în această „radiografie”. Ci despre motivul pentru care consumăm atât de mult ulei, despre comoditate și despre lipsa investiției în propria sănătate, în favoarea investiției masive în provizii care vin cu un preț deloc mic: plătim cu propria sănătate alegerile nesănătoase alimentare pe care le facem.

Să fie ulei, că de restul om mai vedea noi…

Să spunem că se adeverește „profeția” valului de scumpiri imense. Sau că nu vom mai avea stocuri suficiente din anumite alimente în magazine și că va trebui să ne descurcăm cu ce avem și cu ce ne-am pregătit din timp.

Dacă ați avea un avans de 1-2 zile în care să vă faceți provizii pentru următoarele zile și săptămâni, în eventualitatea unui cutremur, atac nuclear sau cine știe ce altă catastrofă, cu ce ați umple coșul de cumpărături pentru a supraviețui?

Uleiul nu se află pe lista proviziilor de alimente în caz de urgență, pe care o puteți consulta în întregime aici, pentru că nu este un aliment de bază, „de supraviețuire”.

Între o sticlă de ulei și una de apă, care opțiune credeți că ar fi corectă, care v-ar asigura supraviețuirea?

Dar între o sticlă de ulei și câteva batoane proteice: ați prefera să beți ulei sau să mâncați un baton care vă asigură necesarul de nutrienți timp de câteva zile?

Iar dacă ați avea de ales între o sticlă de ulei și câteva conserve de carne/pește/fasole etc., care dintre ele credeți că este varianta optimă?

Nu în ultimul rând, gândiți-vă cu ce vă ajută uleiul, dacă nu aveți făină, ingredientul de bază pentru pâinea cea de toate zilele, sau mălai pentru mămăligă?

Faceți acest exercițiu de imaginație simplu și vă veți da singuri răspunsul.

Ce facem cu atât de mult ulei

Deși românii susțin că mănâncă sănătos acasă, adevărul este că mâncarea de acasă poate fi uneori chiar mai nesănătoasă decât cea servită la restaurant. Și nu are nicio legătură cu sărăcia, cât mai degrabă cu comoditatea, lipsa aparentă de timp, de educație alimentară sau de interes pentru propria sănătate.

Dacă ne e poftă de cartofi prăjiți, nu avem răbdare să îi facem la cuptor, ci îi aruncăm într-o friteuză plină cu 1 litru de ulei.

La micul dejun preferăm ouăle ochiuri prăjite în ulei, în loc să ne bucurăm de gustul și nutrienții din ele consumându-le fierte, omletă sau, de ce nu, la cuptor.

Copilului îi e poftă de șnițele sau chiftele? Cine mai are timp să aștepte să se facă la cuptor, când în mai puțin de 15 minute sunt gata în tigaia umplută ochi cu ulei. Unde mai pui că în comerț se găsesc acum șnițele gata de aruncat în ulei încins, nici măcar nu mai trebuie să treci prin „corvoada” feliatului cărnii și datului prin ou, făină și pesmet…

„Dar noi mâncăm tocănițe pline de legume, sănătoase.” – Foarte bine, dar atenție la cele 2 linguri de ulei specificate în rețetă. Nu de puține ori, acestea ajung să devină 2 degete de ulei în loc de 2 linguri.

Și cum masa principală fără desert nu e masă… facem loc și ligheanului plin de gogoși durdulii prăjite, cum altfel, în ulei din belșug, deși le putem face la cuptor în 15 minute.

… și care sunt consecințele asupra sănătății noastre?

• obezitate de la vârste tinere
• artere înfundate cu colesterol
• trigliceride mărite
• ficat gras
• cheaguri de sânge
• medicamente de tensiune luate încă de pe la 35 de ani
• infarct apărut subit
• accident vascular cerebral
• diabet
• demență

Și lista poate continua la nesfârșit. Toate aceste probleme sunt strâns legate de alimentația bogată în grăsimi, categorie în care intră și uleiul, nu doar carnea grasă.

O singură lingură de ulei de floarea-soarelui are 120 de calorii. Gândiți-vă cât de mult ulei absorb cartofii, șnițelele, chiftelele, gogoșile și ce înseamnă asta pentru vasele de sânge.

În concluzie, „nu o luați pe ulei” și încercați să limitați consumul acestui produs, concentrându-vă în principal pe alimente curate, neprocesate, care nu necesită neapărat gătire (salate de legume și verdețuri proaspete), pe surse sănătoase de grăsimi, proteine, fibre (carne slabă de pui, curcan sau pește la grătar ori la cuptor, iaurt, măsline, nuci, garnituri de legume fierte, coapte sau sotate într-un cubuleț de unt) și deserturi care aduc un aport important de vitamine și minerale (cum sunt fructele proaspete) sau antioxidanți – ciocolata amăruie este regina flavonoidelor.

Iar în loc să alergați după oferte la ulei, mai bine puneți-vă pantofii de jogging și faceți mișcare în natură, pentru că un corp sănătos și frumos se obține prin alimentație adecvată, dar se menține cu exercițiu fizic în fiecare zi.