Ce să mănânci și ce să eviți dacă suferi de tiroidită autoimună Hashimoto

Tiroidita autoimună Hashimoto este principala cauză a hipotiroidismului. Hashimoto este o boală care evoluează progresiv și ale cărei simptome se agravează în timp. Din fericire, cu un tratament medicamentos luat corect și un regim de viață centrat pe nevoile tiroidei se pot obține rezultate foarte bune în reducerea simptomelor neplăcute date de hipotiroidism.

Hipotiroidismul este o condiție medicală în care corpul nu produce suficienți hormoni tiroidieni. Glanda tiroidă ajuta în controlul creșterii și refacerii celulare, dar și în buna funcționare a metabolismului. Din pricina aceasta, persoanele care suferă de hipotiroidism se confruntă adesea cu oboseală accentuată, căderea părului, creștere în greutate, senzație frecventă de frig și depresie, constipație și piele uscată.

Hipotiroidismul afectează 1-2% din populația globală, dar este de 10 ori mai comun la femei decât la bărbați. În România este și mai frecvent de atât, multe femei experimentând efectele neplăcute ale afecțiunilor tiroidei.

Recomandări

Hormonii tiroidieni: ce trebuie să ştii despre ei

3 boli hormonale care te îngrașă. Cum știi că suferi de ele – semnale de alarmă

În cadrul unui webinar susținut de Cori Grămescu, coach de lifestyle și nutriție, am aflat care este cel mai indicat regim alimentar pentru persoanele care se confruntă cu tiroidita autoimună Hashimoto.

Tiroidita autoimună Hashimoto – alimente inflamatoare care trebuie eliminate din dietă

Tiroidita autoimună Hashimoto este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă glandă tiroidă. Înainte ca la nivelul funcționarii efective a tiroidei să se observe dezechilibre, tiroidita autoimună Hashimoto poate fi identificată precoce prin evaluarea anticorpilor tiroidieni și a gradului de inflamație în corp. Când glanda ajunge să fie afectată, se observă modificări la nivelul hormonilor tiroidieni.

Întrucât hipotiroidismul are adeseori o componentă autoimună, primul pas pentru a vă simți mai bine e să eliminați din alimentația voastră ingredientele cu un caracter puternic inflamator. Aici includem alimentele cu un grad foarte ridicat de procesare alimentară:

• fast-food
• dulciuri
• snacksuri bogate în zahăr, fructoză și grăsimi trans sau saturate
• carne grasă
• lactate grase (în special de vacă)
• produsele cu gluten

În managementul afecțiunilor tiroidiene este foarte important să evităm creșterea nivelului de stres și a substanțelor care mimează efectele stresului în organism. Cafeaua, ceaiul verde, energizantele și băuturile alcoolice trebuie consumate rar, iar suplimentele termogenice pentru slăbire sau pre-workout trebuie eliminate complet.

Meniul trebuie corelat cu simptomele pe care hipotiroidismul le generează

Cea mai frecventă problemă care apare în caz de hipotiroidism se referă la constipație. Acesta este adeseori primul simptom cu care persoanele care ajung să aibă probleme cu tiroida îl resimt. În acest sens, un meniu bogat în legume și fructe este punctul de plecare în refacerea echilibrului corpului nostru.

Alege să consumi circa 800-1.000 de grame de legume și fructe pe zi pentru a-ți acoperi necesarul de fibre și glucide sănătoase. Legumele trebuie să fie atât crude, cât și gătite, pentru un plus de confort digestiv.

Din categoria legumelor, îți recomandăm să consumi cu moderație crucifere – kale, varză, conopidă, broccoli și varză de Bruxelles. Mai ales dacă ai deficiență de iod te vor afecta aceste alimente, care ar trebui consumate gătite și în cantități moderate, fără a fi mâncate zilnic.

În categoria substanțelor goitrogene intră și derivatele de soia, care și ele trebuie consumate cu moderație în afecțiunile de tiroidă, având efecte secundare potențate negativ de lipsa iodului în alimentație.

Alte alimente bogate în substanțe goitrogene sunt: tofu, tempeh, edamame, cartof dulce, piersici, mei, sâmburi de pin și arahide. Toate trebuie consumate cât mai rar în afecțiunile de tiroidă și meiul trebuie evitat complet.

O altă problemă cu care se confruntă femeile cu hipotiroidism se referă la îngrășare. În acest sens, o dietă controlată caloric, care prioritizează aportul corect de proteine și glucide cu absorbție moderată este necesară, împreună cu un program coerent de sport.

Menționăm aici antrenamentele cu greutăți pentru creșterea masei musculare (în acest fel creștem metabolismul de repaus) și antrenamentele de tip steady cardio de intensitate moderat-ridicată pentru optimizarea metabolismului glucidic și reducerea rezistenței la insulină care acompaniază de regulă îngrășarea accelerată.

Necesarul caloric se calculează în funcție de activitățile fizice de peste zi (atât mers cât și sport) și numărul de ore de sedentarism zilnic joaca un rol foarte important în creșterea eficienței metabolismului.

Cele mai indicate alimente în afecțiunile de tiroidă 

Sursele naturale de iod generează echilibru pentru tiroidă. Menționăm aici algele, peștele și fructele de mare, ouăle. Dacă aceste ingrediente se regăsesc constant în alimentația noastră, nu e nevoie de suplimente de iod, mai ales că în România se folosește sare iodată.

Introduceți zilnic în alimentația voastră pește pescuit de apă sărată, midii, stridii, scoici, creveți pescuiți, sepie și caracatiță, dar și alge – cele mai comune preparate sunt salata de alge și chipsurile coapte de alge.

Tonul, sardinele, ouăle, nucile de Brazilia și leguminoasele sunt și ele alimente care nu trebuie să lipsească din meniul pentru tiroidă, fiind surse excelente de seleniu.

Atenție, nu luați suplimente cu seleniu în afecțiunile de tiroidă fără să aveți recomandarea medicului și o dozare clară în sânge, pentru a evita supradozajul!

Zincul este un alt mineral esențial pentru buna funcționare a tiroidei. Îl găsim în stridii și scoici, carne de vită și curcan/pui crescut la sol.

Organele conțin surse semnificative de vitamina B12 și acid lipoic și pot fi introduse ocazional în alimentație, fără a face însă abuz. Aici menționăm în special ficatul de vițel, pipotele și inimile de curcan.

Consumați multe legume – ardei, roșii, dovlecei, vinete, fasole păstăi, mazăre păstăi, anghinare, bame, cartofi albi sau mov, ceapă, ciuperci, creson, dovleac, gulie, linte, lobodă, ștevie, leuștean, pătrunjel, măcriș, morcovi, năut, păstârnac, pătrunjel, praz, ridichi, salate, sparanghel, țelină, sfeclă, zucchini, bok choy.

Nu ocoliți nici fructele, dar evitați piersicile și căpșunile. Din categoria cerealelor fără gluten sunt indicate amaranth, hrișcă, orez, porumb, quinoa.

Puneți accent pe proteine – pește de apă sărată de captură, vită, vânat, carne de pasăre crescută la sol, ouă ecologice, fructe de mare pescuite, ficat de vită și organe de la animale crescute la sol.

La categoria lactate, optați pentru versiuni cu 3-5% grăsime, iaurt de capră, brânză proaspătă de capră sau oaie. Pentru pofta de dulce puteți alege curmale, smochine și prune uscate la aer.

Nu uitați să prioritizați sportul, odihna și un stil de viață activ, aliniat cu ritmul circadian.