Cum am făcut prima dată cozonaci (pufoși) – 22 de reguli pentru începători

”Cozonacul e pretențios!”, ”Cozonacul e greu de făcut”, ”Nu am curaj să fac cozonac”, ”Nu am timp pentru a face cozonaci”, ”Cozonacul e o provocare!”, ”Cozonacul este precum un bebeluș, trebuie îngrijit cu mare atenție”, ”Dacă nu ai cuptor bun, cozonacii nu ies”. Acestea sunt doar câteva dintre replicile pe care le-am auzit despre prepararea cozonacilor. Recunosc, că m-am lăsat influențată foarte mulți ani și nu am încercat măcar. Însă, cum pandemia ne-a învățat că putem prepara acasă aproape tot ce ne dorim, inclusiv mâncăruri indiene, thailandeze, m-am gândit să încerc norocul și cu primii cozonaci. Pentru că rezultatul a fost spectaculos și au ieșit delicioși, am întocmit pe baza documentării un scurt ghid pentru începători.

Cozonacul are câteva reguli de bază. Respectându-le nu veți da greș. De asemenea, faceți cumpărăturile din timp.

Conform experienței mai multor gospodine experte în cozonaci, făina cu care nu dați greș este cea tip 000.

Recomandări

CSÎD a încercat: rețeta de Bignè, deliciu italienesc

Tort de bezea cu fructe de pădure – rețetă delicioasă

Temperatura camerei în care crește cozonacul trebuie să fie ridicată – 25 grade, ar fi ideal. Eu am folosit cuptorul pentru încălzi bucătăria.

Făina trebuie să fie uscată. Cum aflați asta? Strângeți făina în pumn. Dacă nu se risipește imediat înseamnă că trebuie să se mai usuce. Gospodinele cu experiență spun că cern făina pentru cozonac cu o zi înainte și o lasă la căldură.

Apropo, o altă regulă ca să vă iasă cozonacii este să cerneți făina cel puțin de două ori.

Pentru doi cozonaci, aveți nevoie de 1 kg de făină

Respectați cantitatea de drojdie, indiferent dacă este proaspătă sau uscată. O cantitate mai mare de de drojdie nu înseamnă cozonac mai crescut, din contră. Eu am folosit 40 g drojdie proaspătă la 1 kg de făină.

Alegeți o rețetă de cozonaci, care vă face cu ochiul și respectați cap-coadă instrucțiunile. Eu am ales o rețetă de cozonac moldovenesc de la Gina Bradea, pe care am găsit-o pe youtube.

Ouăle trebuie să fie proaspete și la temperatura camerei.

Laptele trebuie să fie călduț, la fel și untul.

O lingură de untură face cozonacul mai pufos și se va rupe fâșii, fâșii.

Sarea se pune în gălbenușuri și astfel potențează culoarea lor, devenind și mai portocalii.

Cozonacul este un simbol românesc al sărbătorilor

Folosiți coajă de la lămâi și portocale bio, nestropite.

În loc de esență de rom, puteți folosi chiar puțin rom.

Evitați esențele artificiale de vanile și folosiți vanilie naturală.

Deși în multe rețete albușul ca atare se combină cu nuca, poate rămâne ușor cleios. Bateți-l ca la bezea pentru o textură mai aerată.

Folosiți vase încăpătoare pentru a frământa aluatul de cozonac. Acesta are nevoie de spațiu ca să crească. După ce l-ați frământat circa o oră, mai lasați-l încă o oră să crească.

Aveți răbdare cu cozonacii, exact ca și cu copiii mici

Cozonacul se mai lasă 20, 30 de minute să crească și în tavă.

Se coc la foc mic – în jur de 160, 170 grade, circa o oră. Testul cu scobitoarea este un indicator bun.

Pentru a verifica cuptorul înainte de cozonaci, faceți proba cu o pâine. Fixați tăvile astfel în mijlocul cuptorului astfel încât să se coacă uniform în ambele sensuri.

Cozonacul se lasă la răcit pe toate părțile câte 10 minute, întorcându-se.

Dacă vreți să-l gustați cald, așteptați cel puțin 20 de minute.

Îl puteți păstra într-un coș de răchită. Acoperiți-l cu șervete curate pentru a nu se usca.

Ideal este să începeți operațiunea cozonacul la 7.00 dimineața. Eu am început la 7 seara și abia după ora 1.00 noaptea am terminat și recunosc că a fost obositor.