Intervențiile chirurgicale sunt proceduri care de cele mai multe ori îngrijorează și sperie pacienții. În majoritatea cazurilor acestea sunt absolut necesare pentru a salva viața sau pentru a ameliora semnificativ calitatea vieții și a reda funcțiile normale ale structurilor lezate. Pregătirea preoperatorie, intervenția în sine, perioada de recuperare și eventualele complicații sunt temeri normale, care în general sunt lămurite în detaliu de către medicul chirurg.
Totuși, nu se pune atât de mult accent pe posibilitatea pierderii masei musculare (sarcopenia), o complicație secundară intervențiilor care presupun perioade mai lungi de imobilizare totală sau parțială, cum este în cazul operațiilor din sfera ortopedică.
Dieta după o intervenție chirurgicală ortopedică este extrem de importantă și poate nu suficient discutată, pentru a minimiza pierderile musculare.
Intervențiile ortopedice sunt printre cele mai problematice din acest punct de vedere, întrucât presupun o perioadă mai lungă de imobilizare a porțiunii afectate și, implicit, a întregului organism. Este esențial însă ca fiecare pacient să discute în această perioadă cu medicul chirurg, precum și cu un medic de recuperare și un kinetoterapeut în vederea mobilizării precoce, în limita posibilităților.
Utilizarea activă a musculaturii reprezintă principalul „impuls” pentru păstrarea acesteia, iar exercițiile ușoare sau mobilizarea asistată pot preveni semnificativ procesul de sarcopenie. Aceasta ar trebui făcută doar sub îndrumarea specialiștilor, orice mișcare greșită putând produce leziuni postoperatorii. De asemenea, exercițiile ușoare pentru zonele neimpactate de operație sunt foarte utile, pierderea masei musculare putând apărea în orice segment corporal imobilizat.
Alături de exerciții și mobilizare, dieta după o intervenție chirurgicală ortopedică reprezintă o abordare esențială pentru a preveni sarcopenia. În primul rând, ar trebui evitate alimentele nesănătoase, hipercalorice, cu efect proinflamator și valoare nutritivă scăzută.
Se recomandă evitarea alimentelor prăjite, a făinoaselor albe, a dulciurilor și produselor de patiserie din comerț, a sucurilor cu zahăr sau îndulcitori artificiali, precum și a mâncărurilor semi-preparate sau intens procesate (supă instant, produse de tip fast-food și junk-food etc.).
Acestea nu aduc în organism suficiente substanțe nutritive și stimulează producerea de elemente proinflamatorii, nu ajută refacerea masei musculare, iar consumul lor exagerat poate prelungi perioada de vindecare.
O alimentație sănătoasă și echilibrată ar trebui adoptată de toată lumea, indiferent de greutatea corporală și de patologiile asociate, însă în perioada de recuperare postoperatorie este cu atât mai importantă, pentru refacerea cât mai rapidă a structurilor lezate, precum și pentru a preveni pierderea musculară.
Astfel, consumul unei porții de legume la fiecare masă, a 1-3 porții de fructe pe zi și alegerea preferențială a alimentelor simple, integrale ar trebui să intre în rutină fiecăruia.
Pe lângă aceste reguli de bază, există câteva recomandări specifice pentru a preveni pierderea musculară.
Proteinele reprezintă „cărămizile” din care este alcătuit țesutul muscular și sunt absolut necesare pentru menținerea și refacerea acestuia. Recomandarea este de a consuma minim 0.8 g/kg/zi pentru un adult sănătos, însă în perioada de convalescență cantitatea ar trebui să fie chiar mai mare, unele studii recomandând o cantitate dublă, de aproximativ 1.4-1.6 g/kg/zi.
Alimentele bogate în proteine sunt cele de origine animală: carnea, peștele, lactatele, brânzeturile și ouăle, însă găsim proteine de calitate și în surse vegetale, cum ar fi: năutul, mazărea, lintea, fasolea, semințele, soia, fructele oleaginoase etc.
Totuși, proteinele vegetale nu sunt complete (adică nu conțin toate lanțurile de aminoacizi), prin urmare pacienții vegetarieni sau cei care vor să reducă aportul de produse de origine animală ar trebui să combine mai multe surse de proteine vegetale la o masă pentru ca acestea să fie eficiente.
Un calculator nutrițional poate fi util pentru a cuantifica proteinele consumate pe parcursul întregii zile și pentru a putea face modificări rapide.
Vitamina C ajută la refacerea tendoanelor, a ligamentelor și a suturilor chirurgicale. În perioada postoperatorie este bine să mărim cantitatea de alimente bogate în vitamina C, cum ar fi căpșunele, citricele, ardeiul, frunzele de kale, fructele de pădure etc.
Suplimentele sunt utile, însă întotdeauna sursele naturale au cea mai mare biodisponibilitate și sunt recomandate.
Vitamina D și calciul ajută la refacerea structurilor osoase, de aceea suplimentarea și consumul de lactate și brânzeturi sunt benefice, mai ales în această perioadă.
Sursele vegetale de calciu sunt reprezentate de curmale, kale, broccoli, portocale etc., însă concentrația este redusă.
Vitamina D este produsă prin expunerea directă a pielii la soare, dar cu toate acestea o mare parte din populație are deficit. Sursele alimentare (somonul, gălbenușul de ou etc.) sunt foarte sărace în această vitamină, prin urmare suplimentarea este recomandată, mai ales în perioada de convalescență. Aceasta ajută la fixarea calciului în oase și la refacerea mai rapidă a acestora.
Fibrele alimentare, găsite în legume, fructe și cereale și făinoase integrale, au multiple roluri în păstrarea masei musculare postoperator: în primul rând ajută digestia și previn constipația, o problemă care poate apărea frecvent după o intervenție chirurgicală. De asemenea, ajută la scăderea inflamației și la eficientizarea absorbției și utilizării nutrienților.
Suplimentarea cu beta-hidroxi-metilbutirat (BMH) poate ajuta la refacerea musculară. BHM este o substanță produsă în mod natural în organism prin descompunerea leucinei, un aminoacid găsit în structura alimentelor bogate în proteine.
Acesta poate fi găsit în avocado, citrice și anumite tipuri de pește, însă în cantități reduse.
Hidratarea este esențială pentru păstrarea și refacerea masei musculare. Mușchii sunt alcătuiți în proporție de 75-80% din apă. În perioada postoperatorie, din cauza limitării activității fizice, precum și a tratamentelor administrate, este posibil ca senzația de sete să scadă semnificativ. Totuși, este necesar să asigurăm un minim de 30 mL apă/kg/zi pentru o hidratare eficientă, lucru care va susține refacerea masei musculare și va preveni sarcopenia.
În concluzie, consumul de alimente sănătoase, bogate în proteine, fibre, vitamine și minerale, însoțit de hidratare eficientă și mobilizare precoce sub îndrumarea specialiștilor pot preveni semnificativ sau chiar opri pierderea de masă musculară apărută după o intervenție chirurgicală ortopedică.
Chiar dacă în primele zile poate interveni o diminuare ușoară, iar ulterior pe perioada recuperării poate persista senzația de slăbiciune musculară, aceste măsuri sunt esențiale pentru o refacere rapidă și fără urmări pe termen lung a musculaturii.