Dieta pentru FICAT sănătos. Alimente permise și interzise – CARNEA nu trebuie exclusă!

Dieta în ciroza hepatică are o importanță deosebită în ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și încetinirea în evoluție a bolii. O dietă corectă și echilibrată este aproape la fel de importantă precum tratamentul medicamentos recomandat în ciroza hepatică.

Peste tot în lume, nu doar în România, se constată o creștere fulminantă a cazurilor de boli de ficat. Netratate sau descoperite mult prea târziu, acestea pot ajunge în stadiul de ciroză hepatică. Adică stadiul evolutiv când leziunile ficatului sunt ireversibile, deci organul nu se mai poate regenera.

Cauzele cirozei hepatice și stadiile de evoluție

Printre cele mai comune cauze ale cirozei hepatice se numără:

Recomandări

Nu lăsa ficatul gras să-și facă de cap! Riști boli foarte grave dacă nu ții regim

Ceaiurile care curăță ficatul de grăsime și toxine. Sunt 8 la număr, ai de unde alege!

• Consumul excesiv de alcool
• Alimentația bogată în grăsimi
• Abuzul de medicamente
• Infecția cu virusurile hepatitelor cronice B, C și D
• Bolile metabolice (excesul de fier sau hemocromatoza, boala Wilson, galactozemia, tirozinoza etc.)
• Bolile vasculare (boala veno-ocluzivă)

În funcție de stadiul de evoluție, ciroza hepatică se împarte în două categorii:

• Ciroză hepatică compensată (supraviețuire de 10-12 ani de la instalarea bolii), stadiile I și II, cu sau fără varice și/sau cu sau fără ascită
• Ciroză hepatică decompensată (supraviețuire 2-3 ani de la debutul bolii), stadiile III și IV cu ascită și fără varice sau cu hemoragie variceală cu sau fără ascită

Elementul care face diferența între ciroza compensată și cea decompensată este, așadar, ascita. Adică acumularea de lichid în abdomen, în jurul organelor intraabdominale.

De asemenea, în ciroza hepatică decompensată mai apar, în succesiunea obișnuită:

• peritonita bacteriană spontană (infectarea lichidului ascitic, cu neutrofile peste limita normală)
• encefalopatia hepatică
• hemoragia variceală
• sindromul hepatorenal (oligurie, retenție azotată, creatinină crescută)

Dieta în ciroză hepatică: principii nutriționale

Dieta în ciroza hepatică are ca scop menținerea sau ameliorarea stării de nutriție (malnutriţia protein-calorică este prezentă la majoritatea pacienţilor cu ciroză hepatică), ameliorarea statusului imunologic şi a funcţiilor hepatice, stimularea regenerării hepatice, reducerea riscului de infecţii, ameliorarea balanţei azotate şi reducerea morbidităţii perioperatorii, inclusiv post-transplant hepatic.

Măsurile nutriționale în ciroza hepatică includ:

1) asigurarea necesarului protein-caloric

2) asigurarea necesarului/corecţiilor deficitelor vitaminice

3) scăderea ponderală în cazul pacienţilor obezi (IMC ≥ 30 kg/m²)

4) restricţia consumului de alcool

5) intervenţii nutriţionale specifice în cazul pacienţilor cu encefalopatie hepatică, ascită, hepatită alcoolică

Dieta în ciroza hepatică trebuie să conţină un aport adecvat de calorii, proteine, vitamine şi minerale pentru a asigura o balanţă azotată pozitivă şi corecţia deficitelor.

O recomandare esenţială constă în schimbarea comportamentului alimentar: utilizarea energiei şi economia de azot sunt optim asigurate prin 6-7 mese reduse cantitativ în timpul zilei şi o gustare seara târziu/noaptea, astfel încât să fie evitate intervalele de post alimentar mai mari de 6 ore, iar aportul proteinelor să fie uniform distribuit în cursul zilei.

Dieta în ciroza hepatică compensată

La bolnavii cu ciroză hepatică compensată nu se impune un regim dietetic sever. În acest stadiu de boală trebuie să aveți o alimentație sănătoasă, aceasta însemnând o rație alimentară care să asigure necesarul energetic al organismului, să conțină toate principiile nutritive (proteine, grăsimi, glucide) și să fie bine tolerată.

Alcoolul este complet interzis (bere, vin, țuică, vodcă etc., chiar dacă este „naturală”)!

Nu trebuie să vă impuneți o restricție la proteine (carne). Această restricție, dacă este autoimpusă, poate fi chiar dăunătoare.

Modul de preparare al alimentelor este de asemenea important. Evitați alimentele preparate prin prăjire (rântașurile). Sunt de preferat alimentele gătite prin fierbere, la cuptor, microunde, în vase sub presiune sau în folie de aluminiu.

Dieta în ciroza hepatică decompensată

Ciroza decompensată este un stadiu avansat de boală, când apar icterul, ascita, edemele, scăderea ponderală, varicele esofagiene, encefalopatia hepatică (scăderea memoriei, somnolență, dezorientare, confuzie etc.).

În acest stadiu al bolii este importantă asigurarea unui necesar caloric corespunzător. Din cauza apetitului scăzut, a senzației de sațietate rapidă (ca urmare a ascitei) și oboselii, bolnavii au o tendință de a-și reduce rația calorică.

În aceste condiții, la măsurile anterior precizate se impune:

Restricția consumului de proteine și alegerea corectă a tipului de proteine

În ciroza hepatică decompensată, consumul mare de proteine poate determina apariția encefalopatiei, motiv pentru care în această etapă consumul lor va trebui redus de la 60-80 g/zi (cât este permis în stadiul compensat) la 30-50 g/zi sau mai puțin.

Alimente bogate în proteine: carne și preparate din carne, pește, ouă, lapte, brânză.

Alimente sărace în proteine: ulei, unt, margarină, zahăr, fructe, legume, făinoase.

Unele proteine sunt „mai bune” (cele vegetale și din produsele lactate) iar altele sunt „rele” (cele din produsele de carne, ouă, pește) deoarece sunt mai toxice.

Puteți să diminuați efectul toxic al proteinelor evitând constipația (consumați alimente care conțin fibre alimentare sau folosiți intermitent lactuloză).

Suplimentarea aportului energetic

Majoritatea pacienților cu ciroză hepatică au o dietă greșită. Frica de a mânca ceva interzis și dietele excesiv de restrictive duc la apariția subnutriției (scăderea progresivă în greutate, pe seama masei musculare). Surplusul ponderal ușor nu trebuie corectat, ci chiar încurajat.

Glucidele (carbohidrați) reprezintă cea mai importantă sursa de energie pentru organism. Consumul de glucide va fi limitat numai în cazul apariției diabetului zaharat.

Alimente bogate în glucide: zahăr, dulceață, gem, miere de albine, pâine, făinoase, fructe dulci, lapte, legume, cartofi.

Alimente sărace în glucide: unt, margarină, ulei, carne, pește, brânză.

Lipidele (grăsimile) sunt necesare pentru absorbția vitaminelor A, D, E, K.

Alimente bogate în lipide: unt, margarină, ulei, carne, brânză, smântână, frișcă.

Alimente sărace în lipide: zahăr, pâine, fructe, legume.

Grăsimile de origine animală au conținut mare de proteine (care trebuie limitate/evitate în cazul encefalopatiei), așadar alegeți cu precădere grăsimi vegetale.

Limitarea consumului de grăsimi se va face numai în caz de intoleranță digestivă sau colesterolemie mare.

Reducerea consumului de sare

Limitarea consumului de sare este esențiala în tratamentul ascitei și edemelor apărute în ciroza hepatică decompensată.

Nu există aliment fără sare, dar trebuie alese cele care au un conținut cât mai mic.

Alimentele de origine animală au în general conținut mai mare de sare decât cele vegetale.

Puteți să supliniți oarecum lipsa sării folosind suc de lămâie, ceapă, lămâi, mărar, pătrunjel.

Consumați alimente proaspete sau congelate (alte metode de conservare presupun utilizarea sării).

Alimente cu conținut mare de sare: concentrate de supe (Delikat, Vegeta etc.), murături, alimente semipreparate, măsline, alimente conservate altfel decât prin congelare, muștar, apă minerală. Nu uitați de bicarbonatul de sodiu, folosit deseori pentru arsurile din piept, care conține mult sodiu.

Alimente permise în ciroza hepatică

Băuturi – lapte dulce, ceai, iaurt de băut, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (în special de sfeclă roșie)

Supe, ciorbe – de zarzavaturi, îngroșare cu griș, orez, găluște, tăiței, supă de pui, supă de perișoare

Pâine – pâine albă prăjită sau pâine albă veche de o zi

Carne – carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol, rasol de găină sau de pui, perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice, grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă, mâncăruri de carne preparate dietetic (musaca, chiftele marinate, ardei umpluţi)

Peşte – peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi

Ouă – zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr, cremă de albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate.

Brânzeturi – brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat

Făinoase – orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut, mămăligă moale, bine fiartă

Zarzavat şi legume – pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut spumă, cartofi fierți în coajă, mâncare de dovlecei, morcovi, fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte și în cantități moderate, servite cu garnitură lângă rasol sau friptură.

Salate – sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde, morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.

Fructe – foarte bine coapte, rase pe răzătoare, în cantitate moderată, fără coji şi sâmburi, de preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă, fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi.

Grăsimi – unt, ulei adăugate la mâncarea pregătită fără grăsime sau în salate.

Dulciuri – miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.

Sare – în cantitate moderată (dacă nu este ascită).

Pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lămâie sau sarea de lămâie diluată (în cirozele cu ascită se exclude total sarea de bucătărie şi sarea de lămâie); de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în cantitate mică. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuştean, dafin şi cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale.

Conserve – se pot folosi conservele de legume din comerţ care nu conţin grăsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei gras, aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roșii crude sau bulionul de calitate, mai puțin sărat.

Alimente interzise în ciroza hepatică

Băuturi – orice fel de băutură cu alcool (ţuică, vin, bere, lichior, vermut, vin etc.) precum şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci.

În afara rolului direct hepatotoxic, alcoolul are un profund efect negativ asupra metabolismului protein-caloric. Alcoolul inhibă sinteza hepatică de proteine, sinteza de proteine destinate musculaturii scheletice, sinteza de proteine cu rol în apărarea imună, creşte permeabilitatea intestinală şi accentuează proteoliza musculară indusă de endotoxine/citokine, înlocuieşte alte surse calorice din dietă, având însă eficienţă energetică redusă comparativ cu acestea. Din aceste considerente (contribuţia la progresia/decompensarea afecţiunii hepatice şi accentuarea malnutriţiei protein-calorice), aportul de alcool este interzis tuturor pacienţilor cu ciroză hepatică, indiferent de stadiu şi etiologie.

Pâine – pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă

Carne – carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, rață, orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, momiţe, creier, uger, ficat, orice fel de mâncăruri sărate, picante, iuţi

Peşte gras – sărat, afumat, conservat, prăjit

Ouă – gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maioneza

Brânzeturi – brânzeturile sărate, grase, fermentate ( brânza de putină, brânza de burduf, caşcavalul etc.).

Făinoase – insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită şi gălbenuşuri multe.

Zarzavaturi şi legume – ridichi, gulii, castraveţi, varză, conopidă, fasole, linte, năut, murături, varză acră de putină

Fructe – verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi, nuci, alune.

Grăsimi – untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.

Sosuri – toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.

Dulciuri – prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.

Sare, condimente – în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau prăjită.