O preocupare mai recentă în România și mai veche în alte țări, nutriția este una dintre ramurile medicinei preventive care și-a căpătat un loc fruntaș în rândul populației. Dacă în secolul XX exista o preocupare din partea țărilor vest-europene în ceea ce privește această nouă teorie, cum că alimentația își stilul de viață pot îmbunătăți calitatea și durata vieții, în zilele noastre aceste afirmații nu mai constituie un secret pentru nimeni și nici nu mai sunt contestate decât într-o măsură nesemnificativă.
De-a lungul ultimilor 50 de ani, cu scopul prevenirii deficiențelor în dietă, autoritățile în sănătate publică au relatat mai multe recomandări pe vârste în ceea ce privește alimentația. În acest sens, studiile care cercetează dieta vegetariană și starea de sănătate oferă rezultate valoroase. Per total, vegetarienii tind să fie mai slabi, par a fi mai sănătoși, prezintă un risc redus de boli cronice și longevitate crescută în comparație cu omnivorii.
Chiar dacă nu există surse sigure care să indice exact proporția de vegetarieni în rândul populației, rezultatele sondajelor și studiilor raportează o prevalență între 1% și 10% în Uniunea Europeană, SUA și Canada.
Nu reiese clar din studii dacă beneficiile din punctul de vedere al sănătății la vegetarieni pot fi atribuite absenței cărnii din dietă, consumului crescut al anumitor alimente în mod particular, tipurilor de mâncăruri consumate în dieta vegetariană sau un stil de viață sănătos asociat adesea cu vegetarianismul.
O dietă vegetariană poate fi adoptată din motive variate care pot include considerații ecologice, religioase, economice, etice sau de sănătate.
Din considerente de sănătate, motivația poate fi dorința de a scădea în greutate, evitarea obezității, îmbunătățirea condiției fizice sau reducerea riscului de îmbolnăvire.
Este dovedit că dieta vegetariană aplicată în mod corect, personalizată de un specialist, este calea cea mai eficientă spre a pierde în greutate, îmbunătățirea profilului lipidelor plasmatice și în scăderea incidenței hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiovasculare, atacului de cord, sindromului metabolic și aterosclerozei.
În plus, s-a observat o îmbunătățire a răspunsului la insulină, precum și o rată scăzută a diabetului și a cancerului.
Asociația Medicală Britanică afirmă faptul că cele mai scăzute rate ale obezității, hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene, cancerelor și afecțiunilor ale intestinului gros se regăsesc la vegetarieni, la care și nivelul colesterolului este mai scăzut decât la omnivori.
Numeroase cercetări au demonstrat faptul că populația din Europa de Vest, care consumă mai multe produse de origine animală, are o incidență mai crescută a patologiilor precum boli cardiovasculare, cancer, obezitate și diabet, boli care aproape că nu se găsesc la populații precum cea din China, deoarece aceștia consumă predominant produse de origine vegetală.
Iată un exemplu de meniu vegan pentru o zi.
Asociația Americană de Dietetică susține că dieta vegetariană aduce beneficii în ceea ce privește prevenirea și tratamentul cancerului de colon.
Heart and Stroke Foundations USA ne îndeamnă să consumăm cereale, leguminoase, fructe, semințe și legume în locul cărnii.
Institutul American pentru Cercetarea Cancerului a lansat un apel în favoarea unor diete bazate pe alimente de origine vegetală și limitarea consumului de carne în cazul în care aceasta se mai consumă.
În concluzie, dietele vegane sau vegetariene bine planificate, concepute de un specialist, sunt sănătoase în oricare dintre etapele vieții, incluzând sarcina, lactația, primii ani de viață, copilăria și adolescența.