Suntem invadaţi de informaţii pe teme de nutriţie. Din tumultul fiecărei zile, de multe ori rămânem în memorie cu titluri din ziare ori văzute în social media, dar nu avem timp să aprofundăm subiecte, să filtrăm prin propriile filtre informaţiile. Foarte des, auzim că grăsimile nu sunt bune şi sunt de evitat. Şi totuşi, pentru buna funcţionare a organismului nostru avem nevoie de grăsimi. Pentru a face lumină pe acest subiect, am rugat-o pe dr. Ruxandra Constantina, medic specialist medicină de familie, medicină generală, apifitoterapie să explice ce grăsimi sunt necesare şi ce grăsimi sunt de evitat.
CSÎD: De ce avem nevoie de grăsimi în alimentaţia zilnică?
Dr. Ruxandra Constantina: Grăsimile sunt absolut indispensabile unei bune funcţionări a corpului nostru fizic şi psihic. Ele ajută sistemul imunitar, favorizează absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), ajută la sinteza hormonilor, intră în structura membranelor celulare, ajută la buna funcţionare a creierului.
CSÎD: Cât la sută din aportul zilnic de calorii trebuie să fie constituit din grăsimi?
Dr. Ruxandra Constantina: Aproximativ 30% dintre caloriile consumate trebuie să fie furnizate de grăsimi, deci sunt o sursă importantă de energie.
CSÎD: Ce grăsimi sunt de evitat şi de ce?
Dr. Ruxandra Constantina: Aşa numitele grăsimi “rele” sunt cele saturate (de origine animală) şi cele hidrogenate sau trans (uleiuri prăjite, margarina, produse de patiserie, snacksuri). Consumate regulat sau în cantităţi mari ele favorizează apariţia afecţiunilor cardiovasculare şi a diabetului de tip 2 (cresc colesterolul, rezistenţa la insulină şi inflamaţia), în special grasimile trans.
CSÎD: Ce grăsimi sunt benefice pentru organism?
Dr. Ruxandra Constantina: Grăsimile „bune” sunt cele mononesaturate şi polinesaturate. Consumate în cantităţi moderate (atenţie, ele sunt calorice) sunt benefice sănătăţii, ajută la scăderea riscului de boală cardiovasculară şi neurodegenerativă, precum şi a riscului de boală canceroasă.
Ele includ uleiurile vegetale presate la rece (de măsline, de in, de susan, de cânepă, din sâmbure de struguri, de nuci, de cocos), fructe oleaginoase (alune pădure, migdale, nuci), seminţe neprăjite şi nesărate (de in, de dovleac), avocado, peşte gras (somon, sardină, ton, macrou).