Fructele: bune sau nu pentru siluetă?

În ultimul timp am auzit numeroase controverse legate de subiectul „fructe în dietă”.

Ba sunt bune, ba nu sunt bune; ba ne slăbesc, ba ne îngraşă; ba sunt sănătoase, ba au prea mult zahăr.

Astăzi auzim o ştire despre cum ar trebui să le consumăm din abundenţă, mâine vom afla că, de fapt, ar trebui să facem pauză de la ele.

Recomandări

Căpşunile şi beneficiile lor aromate!

Mănâncă sănătos… în oraş!

Şi atunci, unde e adevărul? Simplu! E pe la mijloc, pe undeva, ca întotdeauna!

Fructele au reale calităţi nutriţionale, însă sunt parfumate, uşor acide, nu dau saţietate şi, consumate în exces (mai mult de 500g/zi), îngraşă. Chiar dacă sunt naturale şi sănătoase, fructele nu trebuie considerate alimente de bază în dietă, ci doar produsele cele mai potrivite pentru a satisface apetitul pentru gustul de dulce.

Prin conţinutul de fructoză, fructele se încadrează în categoria produselor care conţin glucide simple (dulciuri). Fructele reprezintă o sursă considerabilă de energie şi de aceea, dacă sunt incluse în alimentaţie, se va ţine cont de aportul lor caloric care va fi adaptat la nevoile şi gradul de activitate al persoanei respective.

Campaniile de educaţie nutriţională care îndeamnă la creşterea consumului de fructe şi legume în dietă, se referă la avantajele acestor produse din punct de vedere al mineralelor, vitaminelor, fibrelor şi fitonutrienţilor.

Însă legumele sunt cele obligatorii şi care pot fi mâncate fără limită de cantitate, în timp ce fructele reprezintă doar o alternativă. Cu alte cuvinte, persoanele care nu au o slăbiciune pentru dulciuri şi care nu sunt atrase de fructe, nu au obligaţia să le introducă în dietă.

Cu siguranţă, fructele au stat la baza alimentaţiei omului primitiv, când acesta alerga după hrană, însă în zilele noastre, având în vedere gradul de sedentarism şi conţinutul caloric exagerat al tuturor produselor, nu mai este la fel de uşor să menţinem echilibrată balanţa energetică.

Fructele sunt de obicei private cu indulgenţă şi relaxare,  fapt care poate încuraja consumul excesiv şi acumularea kilogramelor în plus. Există, desigur, alimente mult mai concentrate în calorii, însă pe acelea suntem conştienţi că trebuie să le consumăm cu moderaţie, în timp ce jumătate de kilogram de fructe nu determină mustrări de conştiinţă nici unei persoane.

Indicele glicemic al fructelor

Noţiunea de indice glicemic defineşte viteza cu care glucidele dintr-un aliment trec în sânge, provocând creşterea glicemiei. Variaţiile bruşte sau moderate ale nivelului glucozei din sânge provoacă răspuns insulinogenic, iar insulina este hormonul responsabil de transformarea glucidelor alimentare în depozite de grăsimie.

În concluzie, la acelaşi număr de calorii, produsul cu indice glicemic mai mare va îngrăşa mai tare.

Nu există nici o legătură directă între conţinutul energetic şi indicele glicemic. Cel mai bun exemplu este pepenele care, deşi are doar 30 cal/100g, are un indice glicemic peste 80, adică mai mare decât zahărul rafinat. Chiar dacă aportul caloric nu este mare, glucoza se metabolizează preferenţial spre sinteza de grăsime în loc să fie consumată ca energie, deci nu vă miraţi dacă nu slăbiţi mâncând jumătate de pepene zilnic – conţine multă apă, dar tot poate să îngraşe.

Fructele sunt, totuşi, desertul ideal pentru că:

• Satisfac nevoia de dulce într-un mod sănătos, fără concentraţia crescută de calorii din produse precum ciocolata sau alte deserturi.
• Conţin mult potasiu cu efect diuretic, care înlătură retenţia de lichide în exces.
• Sunt bogate în fibre şi apă care au rol în funcţionarea corectă a digestiei şi în prevenirea constipaţiei.
• Asigură aportul optim de vitamine, minerale şi fitonutrienţi esenţiali pentru sănătate.

Sursa: “Sănătatea are gust”, Dr. Mihaela Bilic