Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta IX

Fa ce scrie redactorul, nu ce face el. As pune asta ca motto la articolele mele din aceasta sectiune. La ultima noastra intalnire, eu ma bateam cu pumnul in piept ca voi invinge toate poftele culinare diavolesti care imi vor da tarcoale in concediu, tinand in semn de cruce o punga de cereale integrale si un pastrav, iar voi zambeati a necrezare. Cu jumatate de gura ati avut dreptate. Nu pot sa vin sa strig „Victorie!”, ci doar „Vic…”. „Toria” va revine. Nu am dat cu ispitele de pamant, dar nici ele cu mine (de multe ori).

Cu jumatate de gura ati avut dreptate. Nu pot sa vin sa strig „Victorie!”, ci doar „Vic…”. „Toria” va revine. Nu am dat cu ispitele de pamant, dar nici ele cu mine (de multe ori). Se intampla ceva ciudat in clipa in care intri in concediu. Nu mai vrei sa auzi nici unul din toate lucrurile care te-au iritat in cele 351 de zile de non-vacanta: cele care apar mereu in aceeasi fraza cu oribilul cuvant „serviciu”, cele care il au in fata pe „trebuie”, cele care contin o cifra urmata de vorba „calorii”. Brusc, te scuturi de ele si treci la extrema cealalta.

De unde stateai 25 de ore pe zi la munca, acum stai 26 pe sezlong, la soare, faci numai ce ai chef si mananci, ati ghicit, orice si oricat. Bietul M. (doctor in dietologie de atata amar de vreme de cand vietuieste langa o preocupata de slabit, dar specialista in ingrasat) si-a dat seama din privirea mea din timpul zborului spre insulele grecesti ce imi doreste inima „Stiu, vrei sa ma­nanci bunatati. Desigur ca poti, doar suntem in vacanta”. Si atat mi-a trebuit…  

Cum se numea zeita mancarii grele la greci? 
Scrie la finalul textului, litere mari de tipar, numele autoarei…Prima zi din cele 14 m-am tinut tare. M-am uitat la delicatesele intinse pe mese nesfarsite, asa cum le imaginam eu pe cele din basme cand eram mica, sufletul mi-a plans de pofta, dar eu am glasuit „N-am nevoie. Un strop de salata, putin peste si un fruct sunt de ajuns”. Noaptea, m-am visat singura in sala de mese a hotelului, si cred ca visul a inceput pe la 3, iar pana la 7 golisem tot bufetul. Am zis 7 pentru ca mi-am pus ceasul sa sune ca sa fac jogging pe plaja.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Si am facut. Si m-am uluit cand la micul dejun, dintre toate minunatiile, eu am ales cereale cu fructe si o cafea fara zahar. M-am predat in fata unei gelaterii care a facut sa inghete in mine si ultima dorinta de alimentatie supersanatoasa.

Dieta mea exemplara care ma insotise in ultimele 4 luni a ramas acolo, am dat-o la schimb pe o inghetata extra large, cu 3 cupe, la cornet mare si cu toate topping-urile disponibile. Si cum stiti doar ca dulcele face pofta de mancare, au urmat bucate care ar face parul maciuca pe orice nutritionist. Azi asa, mai­ne asa, poimaine asa, raspoimaine asa, cum s-o zice dupa raspoimaine tot asa. 

Fie mancarea cat de rea, tot mai buna e dieta mea
Nu imi pria. Adica era perfect pe moment, ca vorba celor care se pricep, mancarea buna elibereaza nu stiu ce hormon care te relaxeaza sau mai stiu eu ce-ti face, dar asimilam rapid pentru ca nu faceam mai deloc miscare si ma simteam mereu plina. Nu tu energie, nu tu stare de bine. Si intr-o zi, cand parca oferta culinara era mai bogata ca niciodata, am zis „nu, efharisto (asta-i multu­mescul grecesc)”. M-am intors la graul meu de dimineata, la salatele mele, la pestele excelent gatit de greci, la fructele lor gustoase. M-am mobilizat chiar sa merg la aquagym.

Din 14 zile de concediu, 5 au fost cu meniu light. Si mi-a fost infinit mai bine decat in cele­lalte 9 in care m-am desfatat cu feluri grele si mul­te. M-am intors totusi cu 2 ki­lograme in plus. Sa-mi fie rusine, stiu. Dar cred ca am castigat mult mai mult din vacanta asta, prima in care am intors spatele me­selor indestulate si mi-au umplut cateva zile farfuria cu salate din cele usoare, de mureau musacaua si gyros-ul de ciuda in tavile lor scaldate in ulei de masline.

Pana in acest an, am avut numai concedii in care am halit tot ce se putea, iar, o data intoarsa acasa, imi continuam dezmatul pentru ca nu puteam renunta asa usor la dulciuri si prajeli. Si stiti ceva? M-am simtit de 1.200 de ori mai bine (numarul de calorii optim pe zi) decat in vacantele pantagruelice. Zau.     Astept povestile voastre culinare din vacanta la [email protected].  Rog sinceritate!

Foto: RED DOT