Lapte A1 și A2: există vreo diferență? Ce spun studiile despre aceste proteine din lapte

Credeați că știți totul despre lapte? Ei bine, o noutate vine să ne complice și mai mult existența – sau, cine știe, poate ne-o ușurează în viitorul apropiat. Dacă nu ați auzit de lapte A1 și A2, nu sunteți singurii. Se cunosc prea puține detalii deocamdată despre aceste tipuri diferite de lapte. Mai precis, tipuri diferite de proteine existente în lapte, în funcție de proveniența și rasa vacilor. 

Potrivit mai multor studii – care sunt încă la început, deci nu avem certitudini, ci doar asocieri și concluzii trase în urma cercetărilor observaționale – există câteva diferențe între laptele A1 și A2, iar acestea pot sta la baza simptomelor digestive sau a lipsei acestora, precum și a declanșării anumitor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul de tip 1, autismul, bolile cardiovasculare sau chiar sindromul morții subite la sugar.

Există diferențe între lapte A1 și A2? În ceea ce privește gustul, se pare că nu – ambele tipuri de lapte au același gust. Dar în privința beneficiilor și riscurilor, lucrurile stau puțin diferit. Iată ce spun studiile realizate până acum – dar țineți cont că acestea sunt abia la început și informația trebuie privită momentan cu scepticism până la apariția unor dovezi provenite din cercetări pe cohorte mari de subiecți umani.

Recomandări

Ce înseamnă consum excesiv de fructe. Cât putem mânca zilnic fără să avem probleme

Zahăr alb sau zahăr brun: care îngrașă mai mult?

Lapte A1 și A2: proteina din lapte diferă în funcție de rasele de vaci

Atât laptele A1, cât și laptele A2 conțin cazeină, cel mai mare grup de proteine din lapte, adică aproximativ 80% din conținutul de proteine. Cele mai comune forme de beta-cazeină sunt:

• Beta-cazeina A1. Aceasta se găsește în laptele provenit de la rasele de vaci originare din Australia, SUA și nordul Europei (ex: Holstein, Friesian, Ayrshire și British Shorthorn).
• Beta-cazeina A2. Aceasta se găsește în laptele provenit de la rasele de vaci originare din Insulele din Canalul Mânecii sau Anglo-Normande și sudul Franței (ex: Guernsey, Jersey, Charolais și Limousin).

O vacă, în funcție de constituția ei genetică, poate produce tipul de lapte A1 sau A2 sau ambele tipuri. Diferite studii arată că rasa tip Simmental (Bălțata românească) este a doua rasă (după Guernsey) în privința conținutului de beta-cazeină A2.

Laptele obișnuit pe care îl găsim la supermarket conține atât beta-cazeină A1, cât și beta-cazeină A2. Există însă și producători români care comercializează lapte A2 (acesta nu conține deloc beta-cazeină A1), provenit de la vaci din rasa Jersey ori Bălțata românească.

Prețul pentru 1 litru de lapte A2 pornește de la 5 lei. De asemenea, pot fi cumpărate și alte produse lactate tip A2, cum ar fi unt, smântână, iaurturi sau diverse brânzeturi, la prețuri care nu sunt exagerate.

Digestie diferită în funcție de tipul de lapte

Potrivit specialiștilor, beta-cazeina A1 și cea A2 sunt digerate diferit în tubul digestiv uman, laptele A2 fiind considerat mai bun.

În ceea ce privește tulburările digestive, studiile sunt ceva mai avansate și indică o posibilă legătură de cauzalitate între consumul de lapte A1 și apariția inflamațiilor care determină simptome neplăcute: balonare, diaree, crampe abdominale, iritații și mâncărimi pe piele. 

Ceea ce răstoarnă cumva ideea de intoleranță la lactoză, deoarece atât laptele A1 cât și cel A2 conțin aceeași cantitate de lactoză. De altfel, există deja studii care indică faptul că simptomele intoleranței la lactoză ar fi, de fapt, cauzate de alte componente din lapte, nu de lactoză.

Din nou, lucrurile nu sunt 100% certe și sunt necesare studii suplimentare pentru a afla cu exactitate care este cauza tulburărilor digestive survenite pe fondul consumului de lapte.

Beta-cazeina A1 din lapte și riscul de boli

În timpul digestiei beta-cazeinei A1 se eliberează beta-cazomorfina-7 (BCM-7), o peptidă opioidă despre care mai multe studii afirmă că ar putea fi asociată cu diabetul de tip 1, bolile de inimă, decesul subit al sugarilor și autismul.

Câteva studii observaționale pe șoareci au arătat că laptele A1 ar putea fi asociat cu un risc mai crescut de diabet de tip 1. Nu există însă la momentul actual studii pe oameni care să infirme sau să confirme această observație.

Alte cercetări observaționale, tot pe animale de laborator, au sugerat că laptele A1 ar putea favoriza acumularea de grăsime pe vasele de sânge, crescând astfel riscul de boli de inimă.

Pe de altă parte, într-un alt studiu, de data aceasta pe un eșantion de 15 persoane adulte cu risc ridicat de boli de inimă, nu s-a constatat niciun impact negativ asupra vaselor de sânge în urma consumului de lapte A1.

În privința riscului de autism și consumul de lapte A1, un studiu a relevat că, într-adevăr, în sângele sugarilor hrăniți cu lapte de vacă A1 există un nivel mai ridicat de BCM-7 comparativ cu cei alăptați la sân. Alte studii sugerează că acei copii hrăniți cu lapte A1 ar putea prezenta o înrăutățire a simptomelor comportamentale, dar nu s-a stabilit concret o legătură de cauzalitate.

Tot nivelul crescut al peptidei BCM-7 ar putea sta la baza sindromului morții subite la sugar, deoarece ar crește riscul de apnee în somn, sunt de părere unii cercetători.

Cu toate acestea, rezultatele sunt mixte și sunt necesare mai multe cercetări în acest sens.

Până la noi vești, nu strică să cunoaștem diferența dintre lapte A1 și A2 și, de ce nu, chiar să încercăm, dacă avem ocazia, să consumăm astfel de produse lactate despre care, momentan, se spune că ar fi mai sigure.

Sursa: https://www.healthline.com/nutrition/a1-vs-a2-milk