Ai nevoie de mâncare nu numai pentru a supraviețui, cât și pentru a menține corpul sănătos și în echilibru.
Ce se întâmplă atunci când alegi să mănânci nu în momentul în care îți este foame, ci în situații tensionate sau inconfortabile? Dar atunci când te afli într-un cadru social în care ai un bufet impresionant în față și, deși ai mâncat suficient, ignori senzația de sațietate a corpului și mânânci suplimentar fie de dragul gustului, fie pentru simplul fapt că este ,,acolo’’? În astfel de momente mâncatul devine emoțional.
Psihoterapeutul Anca Nicoiu-Suteu de la Clinica Smart Nutrition ne explică cauzele mâncatului emoțional și ce ar trebui să faceți pentru a controla și chiar elimina această adicție.
Relația deficitară cu alimentația se poate instala încă din copilărie, când părinții/bunicii alegeau pentru tine cantitatea optimă (după standardele lor) de mâncare pe care să o consumi, fără a-și pune problema să te întrebe pe tine dacă te-ai săturat sau dacă îți este în continuare foame.
Pentru a putea înțelege mai bine conceptul de a mânca pe fond emoțional, este nevoie mai întâi să descoperi ce înseamnă să mănânci conștient.
Gabor Maté descrie adicția ca reprezentând ,,orice comportament în urma căruia persoana resimte o ușurare, comportament pe care ajunge să îl râvnească pe termen scurt însă din cauza căruia suferă consecințe negative pe termen lung și nu renunță la el în ciuda consecințelor negative. ’’
Mâncatul emoțional vrea să îți spună o poveste pe care cel mai adesea o ignori și refuzi să o asculți. Este povestea nevoilor frustrate, a drepturilor încălcate și a emoțiilor inconfortabile. Evitarea este mecanismul predominant de coping din spatele mâncatului emoțional. Tot ceea ce se ascunde în spatele mâncatului emoțional este tremurător de inconfortabil.
Acesta este motivul pentru care mâncatul emoțional se perpetuează – ajungi să recurgi la strategii cognitive, emoționale și comportamentale pentru a nu intra în contact cu trăirile neplăcute. Nevoile frustrate sunt atât de apăsătoare iar mâncatul le ,,amorțește’’, le ,,anesteziază’’ și ajung să plutească undeva în derivă pe fundalul minții tale. Când te trezești din ,,anestezie’’, nevoile nesatisfăcute te invadează, vin peste tine, te sufocă și recurgi la altă doză de ,,ceva bun’’.
Este lesne de înțeles de ce evitarea se ascunde în spatele mâncatului emoțional. Când o rană emoțională este activată, ești inundat/ă de sentimente puternice de tipul tristețe, rușine, anxietate și furie. Oamenii au tendința de a scăpa de durere. Nu dorești să faci față la ceea ce simți pentru că este prea supărător. Dezavantajul evitării este că nu depășești niciodată situațiile inconfortabile, nu vii în întâmpinarea nevoilor tale și rămâi blocat/ă.
Nu poți schimba lucrurile pe care le eviți deoarece nu le vezi ca reprezentând o problemă reală. În schimb, menții aceleași comportamente și cazi în aceleași capcane. În încercarea de a trece prin viață fără a simți durere sau disconfort, nu își oferi posibilitatea de a schimba realmente lucrurile ce îți cauzează durere.
Există și situații în care aspectele dureroase nu pot fi schimbate deoarece sunt în afara controlului tău. În acest caz, ai opțiunea de a-ți schimba atitudinea ta față de ele. Evitând să te confrunți cu problemele tale, poți ajunge să te rănești atât pe tine, cât și pe cei din jurul tău.
Terapia schemelor personifică evitarea, numind-o ,,Protectorul detașat’’ – un gardian ce decide dacă este în regulă sau nu să ai anumite stări emoționale; face ca experiența de zi cu zi să fie trăită doar la nivel superficial; te distanțează de relațiile sau sarcinile pe care le ai de indeplinit. Îți distrage atenția de la ce este cu adevărat important pentru tine. Pentru a ,,concedia’’ Protectorul Detașat, este nevoie să-ți orientezi atenția către lumea ta interioară și să fii curios/oasă pentru a descoperi rănile interioare, a le lua una câte una și a începe procesul de a le vindeca.
Prin grijă față de tine, înveți să îți îngrijești corpul în mod adecvat. Să îi oferi echilibrul și diversitatea nutrițională de care are nevoie pentru a fi sănătos. Corpul pe care îl ai este singura casă mobilă unde trăiește sufletul tău. Merită să fie tratat cu respect și îngrijit corespunzător.
Înstrăinarea de sine întărește mâncatul emoțional. Mâncarea devine un substitut pentru iubire, afecțiune, atașament, securitate etc. Este însă un substitut ieftin si nu satisface nevoia de bază.
Reconectează-te cu tine! Intră în contact cu nevoile din spatele mâncatului emoțional și depune efort să vii în întâmpinarea lor. Pe măsura ce vei sedimenta o relație sănătoasă și vei inlocui mâncatul emoțional cu mâncatul conștient, corpul se va lepăda de kilogramele în exces iar tu vei pune bazele unui stil de viață sănătos.
Pentru a avea o relație armonioasă cu tine însuți/însăți, este nevoie să te trateazi cu grijă și respect; să depui efort să îți schimbi obișnuințele nesănătoase alimentare; să îți analizezi mâncatul emoțional din mai multe unghiuri, asemenea unui detectiv pentru a înțelege motivul pentru care ai apelat la mâncare pentru a-ți oferi confort.
Drumul de la mâncatul emoțional la mâncatul conștient nu este unul neapărat plăcut și relaxant. Vei întâmpina mutiple obstacole și e posibil să mai cazi în diferite capcane bine camuflate. Nu renunța. Odată ce vei ajunge la destinația finală, vei observa că ai lăsat în urmă obiceiurile nesănătoase și ai dezvoltat în schimb abilități ce te vor sprijini în a pune bazele unui stil de viață sănătos.
Referinte bibliografice: