Dacă până acum se știa că un pahar sau două de Cola pe zi afectează stomacul, ultimele cercetări au mai adăugat o țintă pe lista „victimelor” delicioasei băuturi: sistemul osos.
Sucurile carbogazoase au fost asociate cu o scădere a densității masei osoase, potrivit cercetărilor derulate de Centrul de Osteoporoză din cadrul Universității Connecticut, SUA.
Medicii atrag atenția în mod special asupra celei mai populare dintre acestea: Cola. Menționată drept cea mai periculoasă dintre băuturile acidulate, ca urmare a conținutului de cofeină și acid fosforic, aceasta determină un risc crescut de osteoporoză în cazul adulților.
Explicația constă în incapacitatea consumatorilor de a asimila suficient calciu și vitamina D.
Acidul fosforic prezent în Cola poate crea un dezechilibru la nivelul organismului care, în mod normal, încearcă să neutralizeze acest acid folosindu-se de rezervele de calciu.
Atunci când avem o dietă care nu conține suficient calciu, corpul va lua acest mineral chiar din oase. În plus, dacă această dietă săracă în calciu este dublată de un consum exagerat de Cola, riscul de decalcifiere osoasă și osteoporoză este mult mai mare.
Potrivit CDC, peste 30% dintre adulți consumă cel puțin o cola pe zi. Iar procentul este și mai ridicat în rândul tinerilor: 43% consumă zilnic minimum o băutură de acest tip.
Nu spune nimeni că nu te poți răsfăța cu un pahar de suc din când în când. Dar nu-ți face un obicei din a consuma zilnic și în cantități mari astfel de băuturi.
Iată de ce sunt nocive sucurile acidulate îndulcite pentru sănătatea ta!
O singură cutie de 330 de mililitri de cola are aproape 40 de grame de zahăr în compoziție și îți aduce „în dar” nu mai puțin de 140 de calorii.
Dacă ești curios câte calorii se adună într-un an consumând o cola în fiecare zi, află că acestea însumează peste 50.000, adică echivalentul a 6,5 kilograme depuse.
Iar aceste kilograme nu sunt imaginare, ci chiar se depun, în special sub formă de grăsime și mai ales la femei, potrivit unui studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition.
Din cauza conținutului mare de zahăr, sucurile acidulate duc la o creștere rapidă a glicemiei, urmată de o scădere la fel de abruptă a acesteia. În consecință, apare senzația de foame și, mai ales, pofta de a mânca alimente bogate în carbohidrați răi.
Un studiu publicat în American Journal of Public Health arată că persoanele care beau cola în fiecare zi consumă cu 17% mai multe calorii decât au nevoie.
Numeroase studii au relevat că un consum exagerat de alimente dulci, bogate în carbohidrați și sucuri acidulate este în strânsă legătură cu apariția diabetului și a sindromului metabolic.
De exemplu, o metaanaliză care a inclus peste 300.000 de persoane a arătat că riscul de diabet este cu 26% mai mare în rândul celor care consumă zilnic una sau două băuturi carbogazoase îndulcite.
Consumul zilnic de băuturi carbogazoase bogate în zahăr este asociat și boala Alzheimer sau alte forme de dementă, arată un studiu publicat în jurnalul Alzheimer’s and Dementia.
Potrivit rezultatelor obținute în urma monitorizării a 40.000 de adulți, cei care obișnuiau să consume zilnic sucuri înregistrau scoruri mult mai slabe la testele de memorie. În plus, scanările imagistice au indicat o reducere a materiei cenușii în cazul acestora.
Păcătosul zahăr se face vinovat nu doar de kilogramele în plus, ci și de artrita reumatoidă sau alte boli autoimune.
Potrivit unui studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition, consumul exagerat de sucuri dulci poate crește cu până la 60% riscul de apariție a bolilor autoimune.
Mai mult, poate înrăutăți simptomele acestora, cum ar fi durerile sau umflăturile la nivelul degetelor, genunchilor sau al altor articulații.
Mai multe studii au arătat că grăsimea de pe burtă sau grăsimea viscerală este frecvent o consecință a excesului de fructoză, ingredient des folosit în compoziția sucurilor, dar și în bere, dulciuri sau chiar în alimente de bază, cum ar fi pâinea.
Un astfel de studiu publicat în Journal of Clinical Investigation a arătat că persoanele care consumă frecvent băuturi sau alimente bogate în fructoză prezintă grăsime viscerală în exces.
Aceasta nu numai că este neplăcută din punct de vedere estetic, dar este și periculoasă. Asta, deoarece „sufocă” organe vitale, cum ar fi inima, ficatul etc. De asemenea, grăsimea de pe burtă crește semnificativ riscul de rezistență la insulină, inflamații, diabet și boli cardiovasculare.
Dacă te întrebi de ce îți miroase urât respirația, un posibil răspuns poate fi consumul excesiv de sucuri și cel redus de apă. Zahărul din sucuri „alimentează” bacteriile care favorizează mirosul neplăcut al gurii și determină apariția cariilor, dar și a tartrului.
În plus, sucurile acide atacă smalțul dinților și favorizează subțierea acestora, precum și pătarea lor. În timp, toate aceste probleme nerezolvate duc la apariția parodontozei, o boală care te poate lăsa, la propriu, fără dinți în gură.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în lume. Acestea sunt favorizate de numeroși factori de risc, printre care se numără și consumul de sucuri bogate în zahăr, care duce la obezitate, niveluri crescute de colesterol, creșterea tensiunii, dezechilibre ale glicemiei și multe alte probleme.
Un studiu publicat în revista Circulation a arătat că riscul de infarct de miocard și accident vascular cerebral este cu 30% mai mare în cazul persoanelor care consumă zilnic băuturi carbogazoase dulci.
Cu cât bei mai multe sucuri, cu atât vei îmbătrâni mai rapid și anii de viață se vor reduce.
O cercetare publicată în American Journal of Public Health a relevat că o sticlă de suc de 500 de mililitri consumată zilnic îți poate „răpi” cel puțin 4 ani din viață.
Nu mai e niciun secret că sucurile din comerț abundă în zahăr, ale cărui efecte distrugătoare se fac resimțite pe toate planurile.
Însă studii recente indică faptul că și depresia poate fi o consecință a excesului de băuturi și alimente bogate în zahăr.
Deși nu se cunoaște cu certitudine cauza, este posibil ca zahărul să perturbe echilibrul substanțelor chimice la nivelul creierului, favorizând astfel apariția unor tulburări psihice, cum ar fi depresia, anxietatea sau atacurile de panică.