Paștele românesc înseamnă drob, ciorbă sau borș, friptură la cuptor, stufat, totul de miel. Este marele prânz de după post, e o masă de sărbătoare, e explozia primăverii, un amestec de veselie, abundenţă şi solemnitate religioasă.
Se spală prapurul și se lasă în apa rece.
Se spală măruntaiele în câteva ape, se opăresc puțin într-o apă clocotită care se aruncă.
Se fierb în apă cu un praf de sare timp de 30 minute de la primul clocot, se spumează din când în când, iar la final se scot și se lasă la răcit.
După ce s-au răcit, se toacă mărunt folosind cuţitul (nu se toacă prin maşină deoarece iese ca o pasta, nu mai este drob.)
În trecut bunicile noastre încingeau uleiul sau untura (de gâină sau de porc) și rumeneau puțin bucățile de măruntaie, cât să capete puțină culoare și aromă de prăjeală, le rumeneau separat de verdețuri.
Se toacă mărunt ceapa uscată şi cea verde, și usturoiul verde. Jumătate din acestea se pun în ulei la prăjit (se călesc înăbușit). Când s-au înmuiat şi s-au străvezit puţin, se adaugă tocătura, să sfârâie încă 5 minute împreună, apoi se ia compoziția de pe foc, se scurge de grăsime şi se răceşte.
Se bat ouălele cu sare şi piper. Se toacă mărunt pătrunjelul și mărarul.
Se amestecă totul, tocătura care s-a răcit, toate verdețurile rămase (ceapa, usturoiul, pătrunjelul și mărarul) şi ouălele.
Tava de cozonac (sau forma în care îl coaceți) se unge cu unt și se presară cu pesmet.
Prapurul se scurge bine de apă, se întinde cu delicateţe în formă, păstrând o bucată sau cu marginile pe dinafară, şi se umple cu amestecătura drobului. Se presează puțin pentru a se așeza bine compoziția în tavă.
Bucata rămasă de prapur sau marginile din afara formei se aduc pe deasupra drobului, învelindu-l complet.
Se dă la cuptor la foc mic, până se rumeneşte bine.