Situaţi în prima linie de apărare a organismului împotriva tuturor agresiunilor, de la microorganisme la poluare, ultraviolete sau diverse chimicale din alimentaţie, antioxidanţii luptă, pe măsura forţelor lor cantitative şi calitative, să ne păstreze sănătatea şi un aspect tânăr. Se spune că sunt chiar aliaţii noştri împotriva cancerului.
Recent, o pacientă faimoasă, diagnosticată cu cancer de sân, Sonique, cântăreaţa britanică, mărturisea pentru „Ce se întâmplă, doctore?” că în prezent consumă nu mai puţin de 1 kg de fructe de pădure la micul dejun pentru a fi sigură că organismul îşi ia maximum de antioxidanţi necesari.
Pentru cei care se întreabă cum reuşesc aceştia să se lupte cu mult temutul cancer, trebuie să precizez că antioxidanţii au capacitatea de a întrerupe reacţia de deteriorare a celulelor şi ţesuturilor, generate de radicalii liberi. Radicalii liberi rezultă din majoritatea proceselor care au loc în organism, însă un aport mare de alimente nesănătoase sau fumatul înseamnă şi mai mulţi radicali liberi.
Un organism sănătos poate anula, prin sistemul imunitar, aproximativ 4.000-5.000 de radicali liberi, însă mai rămân încă o dată pe atât, chiar dacă avem o viaţă relativ sănătoasă. Cei mai importanţi antioxidanţi pe care îi regăsim în alimente sunt vitamina E, vitamina A (beta-carotenul), vitamina C şi seleniul, însă rolul acestuia din urmă este deocamdată controversat.
Despre acestea s-a dovedit că acţionează in vivo, adică în organismul viu. Auzim însă şi de mulţi, mulţi alţi antioxidanţi, care mai de care mai puternici, cum ar fi polifenolii. Trebuie să ştiţi că aceştia sunt antioxidanţi a căror acţiune de neutralizare a radicalilor liberi a fost până acum dovedită în principal, in vitro, adică în experimente de laborator, prin metoda numită ORAC – oxygen radical absorbance capacity – capacitatea de a neutraliza radicalii liberi.
ORAC se referă la o metodă de testare a acestei capacităţi, dar se consideră că există şi alte metode utile sau care ar putea aduce date mai concrete despre ce se întâmplă efectiv în corpul omenesc. Asta pentru că există şi substanţe care în aparenţă nu au un efect antioxidant semnificativ, dar care declanşează în corp sistemele naturale de înlăturare a radicalilor liberi.
Ceea ce putem face este să creştem mult cantitatea acestora în raport cu restul mâncărurilor gătite, întrucât un aport mare de alimente bogate în antioxidanţi înclină balanţa organismului către un mediu cât mai alcalin.
Sunt binecunoscute deja recomandările multor specialişti fitoterapeuţi şi naturopaţi către diete cu alimente neprocesate termic, sucuri şi diverse crudităţi, care scad semnificativ riscul cancerului sau a bolilor sistemice grave.
În plus, conţine multe fibre şi este recomandat persoanelor care suferă de constipaţie cronică, digestie dificilă sau care consumă foarte multă carne. Ceaiul verde şi vinul roşu stau pe buzele tuturor atunci când vine vorba de băuturi cu conţinut mare de antioxidanţi, ceaiul conţinând polifenoli, iar vinul roşu resveratrol.
Însă nutriţionistul Keri Glassman susţine în cartea sa „the O2 Diet” că antioxidanţii accelerează metabolismul. Astfel, se poate slăbi între 900 g şi 1,4 kg pe săptămână, doar adăugând în dieta zilnică o anghinare, o lămâie şi un grepfrut roşu, bogate în antioxidanţi.
Anghinarea poate fi extrem de săţioasă şi are doar 60 de calorii/bucata. Lămâia are pectină, o fibră solubilă utilă în procesul de slăbire. Adaugă suc de lămâie şi puţină coajă rasă celor 8 pahare de apă pe care trebuie să le bei zilnic şi te vei simţi sătulă. Iar persoanele care mănâncă jumătate de grepfrut la fiecare masă pierd 1,6 kg în 3 luni.
Citeşte şi: Resveratrolul te scapa de raceala!