Sunt sau nu carbohidratii aliatii dietei echilibrate?

Carbohidratii sunt constituenti de baza ai alimentatiei umane care furnizeaza energie si sunt, de fapt, forme diferite de zaharuri simple, legate prin diversi polimeri. Avem nevoie de acestia pentru creier in primul rand, care foloseste ca sursa de energie glucoza. Principala sursa de carbohidrati este vegetala: cereale, fructe, legume, zarzavaturi (frunze, radacini, tulpini etc.), dar si pastele, zaharul si dulciurile, painea.  Ca sa putem slabi sau sa ne mentinem silueta dorita – este important sa cunoastem valoarea calorica a carbohidratilor, pentru ca aceasta variaza foarte mult de la un produs la altul. De asemenea, variaza si viteza cu care acestia ajung in circuitul sanguin. De fapt, acesta este secretul slabirii cu ajutorul dietei bazate pe carbohidrati.  

Indicele glicemic
Rata de intrare a carbohidratilor in sange este de fapt indicele glicemic. Ne intereseaza un indice glicemic cat mai scazut, pentru ca aceasta inseamna ca hidratii se absorb mai greu. Indicele glicemic este conditionat de continutul in fibre solubile, de structura carbohidratilor simpli din compozitia alimentului si de continutul in grasimi. Structura se refera la glucoza, fructoza sau galactoza. Glucoza este prezenta in cereale, paste, paine, amidon si legume. Fructoza in fructe, iar galactoza in produsele lactate. Cu toate ca toti acesti trei carbohidrati simpli sunt absorbiti de catre ficat, doar glucoza poate fi eliberata direct si imediat in sange, pe cand ceilalti doi trebuie mai intai transformati in glucoza, ceea ce inseamna evident un ritm mai scazut de absorbtie in sange (pentru fructoza chiar foarte lent).

Continutul in fibre – celuloza (carbohidrat nedigerabil) nefiind absorbita – nu are nici o influenta asupra insulinei, deci contribuie la mentinerea unui indice scazut glicemic al alimentului. De aceea, specialistii nu agreeaza prea mult ideea stoarcerii fructelor si a consumului doar a sucului, pentru ca asta inseamna inlaturarea fibrelor, a celulozei, deci glucoza intra mai repede in sange. Aproape toate fructele au un indice glicemic scazut, cu exceptia bananelor si a fructelor uscate, precum si toate legumele bogate in fibre (mai putin morcovul si porumbul).

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

De fapt, de ce ne ingrasa carbohidratii?
Creierul consuma mai bine de doua treimi din carbohidratii existenti in circuitul sanguin in timp ce noi ne odihnim, tocmai de aceea in fiecare zi aceasta rezerva trebuie refacuta. Carbohidratii ingerati, indiferent de originea lor, se transforma in glicogen, care este stocat in muschi si ficat. Cel necesar creierului este stocat doar in ficat si se reduce in glucoza pentru a intra in circuitul sanguin. Insa capacitatea de stocare a glicogenului este limitata. De exemplu, muschii pot stoca pana la 300-400 g de carbohidrati, pe cand in ficat doar intre 60 si 90 g. Cu alte cuvinte, echivalentul a doua cesti de paste, o amandina ori 3-4 dropsuri. Atunci cand consumam prea multi carbohidrati si nivelurile maxime de depozitare s-au atins, carbohidratii in exces sunt transformati in grasime si depozitati in tesutul adipos, cauzand in acelasi timp si o crestere a nivelului de glucoza din sange. Acest lucru stimuleaza pancreasul sa secrete insulina, pentru a contracara cresterea glicemiei. Din pacate, insulina este un hormon de depozitare, stimuland direct acumularea de grasime in celulele adipoase.

Carbohidratii buni
– anghinarea, sparanghelul, fasolea neagra si verde, nautul, vinetele, prazul, lintea, ciupercile, spanacul, gulia, dovlecelul;
– legumele proaspete: broccoli, varza, conopida, telina, castravetele, andivele, ardeiul gras, ciupercile, spanacul;
– fructe: mar, caise, mure, afine, pepene, cirese, grepfrut, kiwi, lamaie, nectarine, portocale, ananas, prune, zmeura, capsuni, mandarine.

Carbohidrati nefavorabili
(pot fi consumati cu moderatie)
– dovlecel pane, fasole coapta, sfecla, morcov, grau, fasole, pastarnac, mazare, cartof copt, cartofi dulci, copti sau piure;
– fructe: banana, curmale, smochine, guava, mango, papaya, prune uscate, stafide;
– cereale si paine: bagheta, biscuiti, paine alba integrala, pesmet, crochete, cereale, amidon de grau, croissant, gogosi, briose, taitei cu oua, paste fainoase, lipie, prajituri, floricele de porumb.