Organismul are nevoie de un refresh prin dietă!

Când îţi propui să dai un restart organismului printr-o dietă, trebuie să vizezi în principal organele şi funcţiile cheie ale corpului, iar ficatul este principalul organ implicat în regenerare şi detoxifiere. Aceasta pentru că fiecare moleculă pe care o consumăm prin alimente, băuturi, medicamente, ţigări etc. trece în primul rând prin ficat.
  • Publicat:
Organismul are nevoie de un refresh prin dietă!

Când îţi propui să dai un restart organismului printr-o dietă, trebuie să vizezi în principal organele şi funcţiile cheie ale corpului, iar ficatul este principalul organ implicat în regenerare şi detoxifiere. Aceasta pentru că fiecare moleculă pe care o consumăm prin alimente, băuturi, medicamente, ţigări etc. trece în primul rând prin ficat.

Funcţia ficatului nu este doar de a contribui la digestie, ci şi de a secreta factori de coagulare, de exemplu, sau de a fabrica vitamina K. Pentru aceste misiuni, ficatul are nevoie de mari cantităţi de vitamine, minerale şi aminoacizi pentru a-şi putea îndeplini funcţiile. Aşa că pentru regenerarea lui şi implicit a organismului, dieta noastră ar trebui să fie bogată în fructe, legume şi, în general, în alimente valoroase din punct de vedere nutriţional.

În plus, ar trebui să bem între 8 şi 10 pahare cu apă pe zi. Aceasta este singura modalitate prin care ficatul, împreună cu rinichii, poate să elimine toxinele din organism. Şi mai mult, ar trebui să ne începem fiecare zi cu un pahar mare cu apă în care am stors 1/2-1 lămâie şi am adăugat o linguriţă de miere autentică. Lămâia accelerează capacitatea detoxifiantă a ficatului, prin vitamina C, iar mierea este bogată în enzime regeneratoare, ca de altfel majoritatea produselor apicole.

Fructe bogate în enzime sunt ananasul, mango şi papaya, iar acestea trebuie completate de gustări bazate pe mere, struguri, căpşuni, pepene, dar şi portocale, grepfrut. Proteinele care ajută la regenerarea ficatului se găsesc în ficatul de pasăre, care se poate prepara înăbuşit, cu ceapă şi usturoi.

Sunt recomandate şi carnea de vită sau cea de pasăre de curte, fierte sau la cuptor, dar şi peştele proaspăt: păstrăv, calcan, mreană, şalău, ştiucă. Cât priveşte lactatele, se pot consuma lapte degresat, iaurt, brânză de vaci şi telemea desărată.

Vegetale şi grăsimi bune să fie pe masă!

Dintr-o dietă de stimulare a regenerării nu trebuie să lipsească tărâţele de ovăz, orz, seminţele diverse, nucile, alunele crude de pădure şi mugurii de pin. Legumele care ajută ficatul sunt morcovii, zarzavaturile, dovleceii, lăptucile, conopida, roşiile, sfecla fiartă, cartofii fierţi sau copţi, ardeiul gras, spanacul, mazărea verde.

Anghinarea are anumiţi acizi care cresc secreţia bilei şi ajută la digestia grăsimilor. De consumat la discreţie sunt şi legumele bogate în sulf: usturoiul, ceapa şi broccoli. Sulful este necesar detoxifierii organismului prin procesul cunoscut sub denumirea de sulfatare, principala cale de detoxifiere a poluanţilor chimici din aerul respirat, a anumitor medicamente şi a aditivilor alimentari.

În plus, se consideră că aceste alimente ar ajuta şi la eliminarea metalelor grele din organism. Meniurile trebuie asezonate şi condimentate din plin cu pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, cimbru, chimen, ţelină şi oţet de fructe. Iar ceaiurile de rostopască, mentă şi coada calului completează regimul alimentar.

Dintre grăsimi, sunt permise doar cele vegetale, preferabil uleiurile de măsline, struguri, in, dovleac, maximum 50 g pe zi. Creşterea fluxului bilei este o parte importantă a procesului detoxifierii deoarece bila transportă grăsimile solubile împreună cu toxinele stocate în ficat pentru a fi eliminate apoi prin scaun.

Semne ale scăderii fluxului bilei includ constipaţia, care poate fi agravată şi de consumul de fibre fără suficiente lichide, pielea uscată, indigestia la 1-2 ore de la luarea mesei, după mese grase, scaunele tari şi în cantităţi mici.

Suplimentele sunt de luat în calcul

Dintre multivitamine, sunt recomandate cele cu biodisponibilitate crescută şi care conţin seleniu, zinc. Dintre aminoacizi, colina şi metionina sunt substanţe lipotrofice, iar suplimentele care le conţin ajută la reglarea metabolismului lipidic cu creşterea secreţiei bilei. Arginina şi ornitina contribuie, de asemenea, la regenerarea ficatului, la fel şi glutationul, considerat a fi unul dintre cei mai puternici antioxidanţi.

Dacă există o boală infecţioasă cronică în organism, de la infecţie herpetică la hepatite, lizina reprezintă un aminoacid „de cursă lungă”, cu potenţial puternic antiviral. Vitamina C este hidrosolubilă, antioxidantă şi ajută detoxifierea, atenuând efectele secundare ale acesteia, cum ar fi greaţa şi durerea de cap. Iar surse ideale de vitamina C şi glutation sunt fructele şi legumele proaspete.

Există şi câteva alimente de evitat pentru a uşura misiunea ficatului. Întrucât aditivii şi conservanţii din mâncare sunt filtraţi de către ficat, dieta noastră ar trebui să nu conţină deloc alimente procesate, aditivi, conservanţi şi coloranţi alimentari artificiali. De asemenea, ar trebui să consumăm cât mai puţin zahăr rafinat şi îndulcitori sintetici. În plus, ar trebui să ne ferim de grăsimile comerciale şi hidrogenate, dar şi de mâncăruri prăjite şi alcool.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult
Recomandări: