V-aţi întrebat vreodată care este cel mai popular fel de mâncare din lume? Ei, bine, organizaţia Oxfam a realizat în acest sens un studiu global, luând în considerare 600 de preparate şi intervievând peste 16.000 de persoane din 17 ţări ale lumii.
Rezultatul este unul destul de surprinzător, atât europenii, cât şi foarte mulţi locuitori ai unor ţări mai îndepărtate, cum ar fi Filipine, Brazilia, Guatemala sau Africa de Sud votând pastele ca fiind mâncare lor preferată.
Versatilitatea în gătire, preţul accesibil, savoarea şi diversitatea pastelor sunt unele dintre cele mai puternice argumente pentru care acest fel de mâncare este, încă din cele mai vechi timpuri, unul dintre cele mai populare şi mai apreciate preparate din lume. Însă, pe lângă faptul că pastele sunt foarte populare la nivel mondial şi deosebit de gustoase, există şi alte lucruri interesante despre acest preparat, pe care cu siguranţă nu le ştiaţi.
Pentru că se apropie luna octombrie, cunoscută ca şi Luna Internaţională a Pastelor pe plan mondial, specialiştii de la hipMenu, au selectat 13 dintre cele mai interesante curiozităţi despre acest preparat.
Iată care sunt acestea:
1. Cuvântul paste provine din latinescul “pasta” şi are semnificaţia de “aluat”. Mai mult decât atât, cuvântul are aceeaşi rădăcină semantică cu “pastry – produse de patiserie”, patiserii italieni fiind cei care au popularizat acest tip de aluat şi în restul Europei, unde iniţial se credea că aluatul specific produselor de patiserie nu era comestibil, ci folosit doar ca un înveliş de protecţie pentru conţinutul pe care îl aveau preparatele.
2. Deşi există legende care spun că pastele ar fi originare din China, dovezile istorice şi picturile de pe mormintele etrusce dovedesc că pastele erau consumate în Italia încă din secolul IV î. Hr., deci de mai bine de 2.000 de ani. Astfel, deşi se vehiculează că exploratorul Marco Polo a adus pastele în Italia după o expediţie făcută în China, de fapt, acesta se referea în scrierile sale la “noodles”, un fel de mâncare asemănător cu “Lagana” (tăieţei copţi) deja foarte popular în acel moment în Italia.
3. Prima menţionare a pastelor în forma în care se regăsesc ele astăzi este datată în 1154 în cartea geografului arab Muhammad Al Idrisi, „Tabula Rogeriana”, în care era menţionat faptul că în oraşul Trabia din Sicilia localnicii făceau din producţia locală de grâu nişte fire lungi de fidea uscată.
4. În lume există peste 600 de feluri diferite de paste. Aşadar spaghetti, penne, tortelini, tagliatellele, fussili, linguini, farfalle, fettuccine sau lasagna sunt doar o mică parte din diversitatea pe care o are acest preparat, fie că sunt paste proaspete sau uscate. De asemenea, pastele au şi o mare varietate de culori. Pentru a colora diferite sortimente se foloseşte cerneala de sepie (paste negre), şofranul (paste galbene), spanacul (paste verzi), roşiile (paste roşii/ roz), diverse alge marine etc.
5. Cele mai bune paste sunt cele gătite “al dente”. Astfel, pastele gătite perfect trebuie să fie ferme, dar în acelaşi timp destul de moi pentru a putea fi consumate uşor. Un test simplu pentru a verifica dacă pastele sunt gătite corect se face prin tăierea transversală a unei paste. Dacă este gătită suficient aceasta va avea aceeaşi culoare de la exterior şi în interior.
6. Italienii sunt cei mai mari consumatori de paste din lume. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Pastelor, în medie, un american mănâncă aproximativ 10 kg de paste an. O cantitate impresionantă, nu-i aşa? Ei, bine, un italian mănâncă o cantitate de 3 ori mai mare de paste odată la 12 luni (aprox. 30 kg/ an). De asemenea, Italia se află pe locul întâi la producţia de paste din lume (aprox. 3.5 milioane de tone/ an), în timp ce America, care se situează pe poziţia a doua, produce aproape 2 milioane de tone de paste pe an.
7. În secolul al XIII-lea Papa a stabilit standardele de calitate pentru paste. Stiaţi probabil deja că italienii iau pastele în serios, dar aveaţi idee că le iau atât de în serios? Potrivit istoriei, liderul spiritual al Bisericii Catolice a stabilit ce făină este indicată pentru a fi folosită în realizarea pastelor, care sunt formele şi dimensiunile standard pentru acestea, care este cantitatea optimă de apă sau de ou pe care pastele trebuie să o conţină, cât şi ce textură ar trebui să aibă pastele de calitate superioară.
8. Majoritatea pastelor se fac din făină albă, însă pastele de calitate superioară au la bază grâu dur. Astfel, pastele uscate de calitate foarte bună trebuie să aibă o suprafaţă uşor aspră şi o textură compactă, aceasta ajutând la menţinerea fermităţii prepatatului în timpul gătitului.
9. Când ne gândim la paste şi la preparate din bucătăria italiană, automat le asociem şi cu roşiile. Cu toate acestea, până spre sfârşitul anului 1600 roşiile nu au făcut parte din bucătăria italiană, fiind considerate plante ornamentale otrăvitoare. Astfel, prima menţionare a roşiei în bucătăria italiană vine de la Antonio Lantini, care avea în cartea de bucate ”Lo Scallo All A Moderna” o reţetă pe bază de roşii, ulei de măsline şi condimente. Primele reţete în care apar menţionate pastele cu suc de roşii au fost datate cu aproape un secol mai târziu, în 1790, în “L’Apicio Moderno”, o carte de bucate scrisă de Francesco Leonardi.
10. Pentru o perioadă foarte lungă pastele au fost făcute manual. Prima maşină specializată pentru paste a fost proiectată în secolul al XVIII-lea de către Cesare Spadacinni, la cererea lui Ferdinando II, Regele din Napoli. Aceasta era făcută din bronz şi reproducea mişcările de frământare ale mâinii umane.
11. Pastele sunt recomandate femeilor însărcinate. Pe lângă carbohidraţi, pastele sunt o sursă importantă de acid folic, un nutrient cheie de care femeile au nevoie în perioada sarcinii. Astfel, acidiul folic ajută la prevenirea unor defecte congenitate care apar în primele stadii ale unei sarcini.
12. Regulile de bune maniere spun că pastele ar trebui mâncate doar cu ajutorul unei singure furculiţe. Astfel, deşi în America spaghetti se servesc cu ajutorului unei furculiţe şi a unei linguri, italienii nu se folosesc decât de o furculiţă pentru a mânca acest preparat. Aşadar, atâta timp cât pastele nu sunt în supă, se pare că nu avem nevoie de lingură pentru a le servi.
13. În 1957, BBC-ul a făcut o farsă de proporţii cu privire la paste. De 1 aprilie, postul de televiziune a transmis populaţiei printr-un fimuleţ de tip documentar faptul că există o varietate de spaghete care cresc în copaci şi că un ger puternic ar putea afecta aroma acestora. Deşi multe persoane au realizat că era vorba de o glumă, aţi fi surprinşi să aflaţi numărul celor care au luat farsa de bună şi au sunat pentru a cere mai multe detalii despre copacii care fac spaghete şi despre locul din care pot fi achiziţionaţi aceştia.