Atunci când medicii dau un diagnostic atât de dur precum cancerul, întreg universul destinatarului, dar şi al familiei, prietenilor se cutremură. Pare că deodată, clepsidra s-a întors iar nisipul se scurge cu rapiditate. Măsurile de tratament trebuie luate imediat, iar stilul de viaţă se schimbă. Una dintre întrebările care se adresează cel mai des medicilor oncologi este despre regimul alimentar ce susţine organismul în lupta cu cancerul.
Tocmai s-a lansat un Ghid de nutriţie pentru persoanele cu cancer în perioada pandemiei şi apoi. Ghidul este gratuit şi este susţinut de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (”APCR”), Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (“FABC”), Asociaţia Iniţiativa Pacientul 2.0. (“Pacientul 2.0.”), în parteneriat cu Medicentrum. Broşura conţine un set de recomandări, sfaturi de nutriţie şi reţete utile pacienţilor oncologici. Este sprijinit de către Bristol Myers Squibb şi AstraZeneca.
Iată alimentele de bază care sunt recomandate cu precădere pacienţilor cu cancer.
Apa. Cum era de aşteptat, apa este lichidul vieţii şi organismul o necesită din belşug. Iar dacă pacientul nu bea suficiente lichide sau le pierde prin vărsături sau diaree, poate apărea deshidratarea, cu consecinţe nefaste asupra organismului.
Conform studiilor de nutriţiei la pacienţii oncologici, organismul are nevoie de proteine de calitate pe durata întregii terapii şi apoi. Sunt recomandate alimente cu conţinut redus în grăsimi saturate: peşte, carne albă (pui, curcan), ouă, produse lactate, nuci, seminţe, legume.
Nici carbohidraţii nu trebuie eliminaţi. Din contră, trebuie aleşi cei din legume, fructe, cereale integrale (alimente bogate în fibre, vitamine, minerale), cartofi, orez, porumb, mazăre, fasole, boabe uscate (alimente bogate in vitamine B şi fibre). În cantităţi mai mici pot fi consumate pâinea albă, derivatele din faină albă (paste, produse de panificaţie). Sunt de evitat dulciurile concentrate din comerţ, deoarece sunt sărace în nutrienţi.
Organismul are nevoie şi de grăsimi. Atât grămile animale, cât şi cele vegetale asigură energia şi sunt folosite pentru a stoca energie, a separa ţesuturile şi a transporta unele vitamine în sânge. Sunt mai sănătoase grăsimile nesaturate (mono- şi poli-), decât cele saturate (peşte gras – somon, păstrăv, ton, uleiuri vegetale, oleaginoase, seminţe). Grăsimile mononesaturate sunt uleiurile vegetale de măsline, arahide. Ele sunt lichide la temperatura camerei. Grăsimile saturate (sau acizii graşi saturaţi) provin din surse animale (carne, lactate). Ele sunt solide la temperatura camerei. Sunt saturate şi unele uleiuri vegetale precum uleiul de nucă de cocos sau de palmier.
Sunt de evitat acizii graşi trans se formează când uleiurile vegetale sunt procesate (în margarină). Mai exact, ii se găsesc în snacks-uri, produse coapte, uneori şi în unele produse lactate. Procentul de grăsimi saturate şi trans în alimentaţia pacienţilor cu cancer trebuie redus cât se poate de mult.
O altă întrebare pe care oncologii o aud des, este dacă este permis aportul unor suplimente alimentare cum sunt vitaminele şi mineralele. Acestea pot fi recomandate doar de medicii curanţi. Se va pune lupa pe suplimentele alimentare ce au în formulă şi vitamina B12, deoarece are un rol important în proliferarea celulară.
Ghidul de nutriţie pentru pacienţii oncologici poate fi descărcat aici .