După şapte ani de conversaţie cu cititoarele revistei noastre, mai mici sau mai mari din toate punctele de vedere, pot concluziona că „pe la noi”, cei mai mari duşmani ai slăbirii sunt lenea şi poftele! Însă nu sunt de neglijat nici invazia de plasticuri din industria alimentară şi tulburările hormonale!
1. Lipsa mişcării
Poate că aşa o fi şi pe la alţii. Comoditatea însă face legea în multe dintre garsonierele şi apartamentele autohtone, cu vedere la alte peisaje urbane. şi cel puţin un lucru e sigur: pe la noi, liftul execută cea mai mare normă de exerciţiu fizic, pe cap de locatar „de scară”.
Comoditatea aceasta merge de multe ori şi mână în mână cu credulitatea: mulţi români se lasă amăgiţi în ziua de azi de promisiunile medicamentelor miraculoase. însă dacă vrei cu adevărat să scapi de kilogramele în plus, dar să ai o postură frumoasă, musculatura tonică şi piele impecabilă, trebuie să faci mişcare!
Este imposibil să nu găseşti 30 de minute pe zi care înseamnă pe lângă beneficiu pentru sănătate, un prilej excelent de a-ţi „clăti” mintea de noxele informaţionale, de a fugi de frământările de zi cu zi.
2. Sport prost ales
În cea de a doua fază, duşmanul slăbirii unui exces mai mic îl reprezintă un sport prost ales. în ziua azi, când în Occident aproape toţi adulţii fac mişcare, alegerea tipului sport este disecată şi analizată pe toate părţile. Nu întotdeauna alergatul pe bandă reprezintă alegerea perfectă, dacă vrei să ai o musculatură frumos reliefată, de exemplu.
Sfătuieşte-te cu un antrenor personal cu privire la tipul de sport care ţi se potriveşte cel mai bine şi nu îl mai abandona! Din punctul meu de vedere, pentru femei, yoga, înotul şi pilatesul reprezintă cele mai potrivite forme de sport a la longue, întreţinând nu numai silueta şi postura, dar şi musculatura abdominală şi implicit, sănătatea viscerală.
3. Excesul de fructoză
Consumul de fructoză şi zaharuri ascunse reprezintă cel mai mare duşman al slăbirii, iar greutatea în exces este rezultatul unei alimentaţii necorespunzătoare, nu neapărat rezultatul unui consum prea mare de calorii, ci mai degrabă a originii necorespunzătoare a acestora.
Conform cercetărilor, fructoza activează o enzimă esenţială, fructokinaza, care activează o altă enzimă ce determină celulele să acumuleze grăsime. Atunci când această enzimă este blocată, grăsimea nu poate fi depozitată în celule. în schimb, atunci când consumăm zahăr, prea mulţi carbohidraţi şi amidon, declanşezi o cascadă de reacţii chimice în organismul tău, favorabilă creşterii în greutate. În timp, acestea duc la obezitate abdominală, reducerea colesterolului bun HDL şi creşterea celui dăunator, LDL, un nivel crescut al trigliceridelor, al glicemiei şi o presiune arterială mare.
Atunci când vorbim despre carbohidraţi dăunători, ne referim doar la cereale şi zahăr, făinoase diverse, produse ambalate, bogate în carbohidraţi, îndulcite, cu adaos de fructoza, sirop de porumb, şi nu la carbohidraţii vegetali din legume şi fructe.
Citeşte etichetele tuturor produselor pe care le cumperi şi consumă-le cu măsură pe cele care conţin: sirop de porumb, sucroză, glucoză, maltoză, fructoză, sirop de arţar, melasă, miere, concentrat din suc de fruct. Un aport ridicat de carbohidraţi creşte şi nivelul insulinei, ceea ce împiedică eliminarea grăsimii. Fructoza nu suprimă grelina (hormonul foamei) şi nici nu stimulează leptina (hormonul de saţietate).
4. Prea puţine grăsimi sănătoase
Recomandările actuale ale specialiştilor în nutriţie sunt reducerea cantităţii de carbohidraţi de la 50%, cum se obişnuia, până la 20%-30%. Practic, cantitatea de carbohidraţi trebuie să se încadreze între 30 g şi 150 g pe zi, în funcţie de efortul fizic depus.
în compensaţie, trebuie să creştem aportul de grăsimi sănătoase, cum ar fi cele provenite din avocado, ulei de cocos, gălbenuş de ou, ulei de măsline, nuci, migdale, dar si peşte, până la aproximativ 50%-70% din alimentaţie. În plus, acizii graşi esenţiali omega 3 şi 6 sunt foarte importanţi pentru sănătatea sistemului nervos şi cardiovascular şi nu pot fi sintetizaţi de corp, aşa că le luăm din sursele enumerate mai sus. Cercetările actuale demonstrează că acizii graşi esenţiali pot influenţa în bine apetitul nostru şi ne determină să mâncăm mai puţin.
4. Xenoestrogenii
Deşi controversată, teoria imixtiunii chimicalelor în procesele nostre metabolice se verifică la persoanele care respectă un regim alimentar echilibrat, fac mişcare, însă nu reuşesc să scape de excesul de grăsime şi reţin uşor apa.
Xenoestrogenii, hormonii străini corpului nostru se găsesc în plastic, fertilizatori, detergenţi şi cosmetice îngraşă. Când pătrund în organismul nostru, xenoestrogenii influenţează mecanismele prin care corpul metabolizează anumite elemente şi favorizează înmulţirea celulelor de grăsime (hiperplazie), cărora le sporesc şi capacitatea de a acumula grăsime (hipertrofie).
Foarte multe cercetari leagă cel mai comun estrogen sintetic, bisfenolul A (BPA) de obezitate, conţinut de majoritatea ambalajelor de plastic.
5. Dereglări hormonale neglijate
Tulburările hormonale nedepistate şi neglijate determină creşterea în greutate în cerc vicios, fiindcă întreţin şi determină dereglările metabolice. Sindromul polichistic ovarian, hipotiroidismul sau rezistenţa la insulină pot fi câteva motive de dereglare a greutăţii, chiar dacă practici sport şi te îngrijeşti de alegerea hranei de zi cu zi. Este adevărat că în cazul rezistenţei la insulină, primul pas este tot o dietă, însă poate că nu ţii dieta potrivită.
Multe aşa-zise cure de detoxifiere se bazează pe multe sucuri de fructe, ceea ce înseamnă o infuzie de fructoză, ce agravează rezistenţa la insulină, de exemplu. Creşterea aportului proteic şi a grăsimilor sănătoase, poate reprezenta o abordare mai sănătoasă în cazul acestor persoane.