Alimentaţia românilor, cu bune şi rele!

Conform unui studiu realizat în luna noiembrie, mâncarea gătită în casă este percepută de români ca fiind mai sănătoasă,”mai sigură” decât alte preparate, deoarece ingredientele sunt uşor de controlat. În plus, mâncarea gătită reprezinta cea mai bună alegere deoarece ”gustul primează”, preferinţa pentru mâncarea gătită fiind văzută de asemenea ca o ”moştenire din familie”, ca un obicei pe care românii îl urmează pentru că aşa au fost obişnuiţi încă din copilărie.

“Chiar dacă mâncarea gătită este considerată sănătoasă, trebuie subliniat însă faptul că aceasta este una săţioasă, condimentată şi, mai ales, bogată în grăsimi”, afirmă Denisa Iacoboaea, Qualitative Researcher Executive la Exact Cercetare şi Consultanţă.

Obiceiuri alimentare actuale: principalele mese ale zilei sunt sărite sau înlocuite cu gustări

Deşi este considerată cea mai importantă masă a zilei, micul dejun este însă şi cel mai neglijat, acest lucru datorându-se lipsei timpului. Cei mai mulţi respondenţi afirmă că preferă să sară peste micul dejun sau să îl înlocuiască cu ceva ce poate fi servit rapid (covrig, măr, iaurt cu cereale, sandwich). Cafeaua este însă cel mai des întâlnit substitut al micului dejun.

Recomandări

Sfaturi alimentare pentru lupta împotriva celor mai comune boli!

Adevărul despre mămăligă. Câte grame trebuie să consumi pe zi ca să nu te îngrași și…

Referindu-ne de această dată la prânz, acesta este asociat în majoritatea cazurilor cu ”o masă caldă”. Indiferent că este vorba de mâncare gătită în casă sau cumpărată/comandată, mâncarea consumată în acest moment al zilei trebuie să fie caldă şi săţioasă, fiind pentru mulţi prima masă a zilei.

Prânzul pare să fie masa cea mai respectată a zilei, şi acest lucru deoarece persoanele care au muncă de birou, beneficiază de o pauză în vederea servirii mesei principale.

Pentru cină, moment asociat cu timpul dedicat familiei, se preferă o masă uşoară, mai degrabă o ”gustare”. Însă lipsa timpului îi face pe respondenţi şi în acest caz să îşi încalce principiile, consumând orice, fără a ţine cont de restricţii.

“Pe lângă mesele principale ale zilei, gustările sunt regăsite frecvent în meniul zilnic al respondenţilor. În zilele agitate, gustările dintre mese le înlocuiesc chiar pe acestea. Astfel, înainte de prânz, românii îşi potolesc foamea cu fructe şi “ronţănele”, iar după ora prânzului sunt preferate dulciurile şi fructele/seminţele uscate”, susţine Denisa Iacoboaea.

Cum şi-ar dori însă românii să arate meniul lor zilnic?

Dacă pentru micul dejun sunt menţionate alimentele bogate în nutrienţi (calorii, proteine, carbohidraţi), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, prânzul ar trebui să conţină două feluri de mâncare – o ciorbă/ supă şi carne cu garnitură.  Ultima masă a zilei este văzută însă de respondenţi ca una compusă dintr-o mâncare slabă caloric, uşor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului/ sistemului digestiv pe parcursul nopţii (supă, lactate uşoare, peşte etc.).

Se constată însă dorinţa respondenţilor de a include şi alte alimente în actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele “mai sănătoase”, precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne ”de curte”), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase – de casă.

Alimentaţia zilnică – îngrijorări:

Cel mai des întâlnite griji sunt cele legate de cantitatea de e-uri/ conservanţi conţinute de produse, numărul de calorii, cantitatea de zahăr, hormonii de creştere şi provenienţa produselor.

Pentru români, mânacarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără e-uri, neprocesat, natural, din curtea ţăranilor, verde, proaspăt, curat, combinaţii corecte, cumpătare, echilibru.

Principii dezirabile privind o alimentaţie sănătoasă

● Calitatea alimentelor/ produselor să se traducă prin naturaleţe, prospeţime, lipsa conservanţilor/ e-urilor, cantităţi mai mici de adaosuri de zahăr şi grăsimi

● Nivelul de procesare să fie cât mai redus

● Orientarea spre alimente ce provin de la furnizori siguri,”de la ţărani”

● Respectarea momentelor de consum ale anumitor alimente (spre exemplu, produsele cu un nivel crescut de nutrienţi trebuie consumate în prima parte a zilei)

● Combinarea corectă a alimentelor (doar alimentele care au acelaşi timp de digestie pot fi consumate împreună)

● Respectarea celor trei mese principale ale zilei şi a gustărilor dintre acestea

Cele mai sănătoase alimente în viziunea românilor

Fructele şi legumele primesc eticheta de ”sănătos” doar atunci când sunt în stare proaspată/ naturală şi sunt cumpărate de la o sursă sigură (piaţă, ţărani). Produsele lactate sunt de asemenea menţionate ca fiind sănătoase, în special iaurturile şi brânzeturile.

Acestea trebuie să conţină o cantitate medie de grăsime (nici dietetice, nici cu nivel maxim). La rândul lor, ouăle şi carnea sunt văzute tot ca produse care nu trebuie să lipsească dintr-un stil alimentar sănătos. Pentru carne, este preferată cea slabă albă sau roşie, fiind însă considerată a fi sănătoasă doar dacă este ”curată, de curte”.

Carnea din comerţ, în special cea de pui şi peşte, inspiră ideea de injectare cu hormoni, respectiv metale grele etc.

Privind de această dată spre gustări, cerealele integrale sunt considerate a fi sănătoase şi ideale pentru micul dejun, în combinaţie cu produsele lactate, deoarece nu conţin aditivi, adaos-uri de zahăr etc. Important de menţionat este faptul că acestea sunt percepute ca fiind sigure atunci când sunt cumpărate de la plafar.

Germenii (de grâu, ovăz, ceapă, ridichi) au început să fie la mare căutare datorită conţinutului ridicat de vitamine. Sunt considerate ca fiind alimente sănătoase, deoarece pot fi consumate în stare naturală.

Produsele apicole (mierea, polenul) sunt asociate cu ideea de ”tratament” (ex: pentru întărirea sistemului imunitar), în timp ce seminţele (nuci, caju, migdale) şi fructele uscate dau startul noului trend în materie de alimentaţie sănătoasă, fiind considerate ideale pentru gustările dintre mese sau pentru micul dejun.