Alimente care balonează. Regulile nutriţionistului

Disconfortul abdominal creat de balonare şi gazele intestinale în exces pot afecta activitatea cotidiană a unei persoanei şi chiar pot scădea considerabil calitatea vieţii. Totodată, confortul abdominal poate fi un indicator al stării de sănătate. Uneori, balonarea se manifestă doar ca o senzaţie de plenitudine, asociind saţietatea precoce şi greaţa.

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, spune pentru CSID care sunt alimentele ce ne pot da aceste senzaţii neplăcute, pentru a le evita pe cât posibil.

Una din cazele supraproducţiei de gaze intestinale este „înghiţirea” de  aer, odată cu ingestia alimentelor. Schimbările în regimul dietetic, precum creşterea aportului de fibre prin produse care balonează,  dificultatea în digerarea unor preparate, toate astea se numără printre numeroasele cauze ale balonării.

Recomandări

Tartă cu prune şi ghimbir

Combinații alimentare care balonează. DE EVITAT!

E important să respectăm unele reguli pentru a evita acest disconfort. În primul rând, una dintre regulile celor ,,şapte ani de acasă’’, aceea de a nu vorbi cu gura plină, pare a fi, pe lângă o simplă regulă de politeţe, şi una cu impact sanogen. În general, evitarea ingestiei de aer odată cu bolul alimentar şi mestecatul de 30-40 ori pot reduce balonarea.

Printre cauzele balonarii putem menţiona:

Fructele

Fructele conţin un  tip de zahăr- sorbitol care prin digestie produce  gaze în exces. Dintre fructele bogate în sorbitol se numără prunele, merele, piersicile şi perele. Putem menţiona că şi guma de mestecat are în conţinut sorbitol, care poate determina o simptomatologie asemănătoare consumului de fructe.

Legumele

Legumele au în compoziţie  fibre şi diferite tipuri de zaharuri, care, după digestie, pot produce gaze intestinale. Un astfel de exemplu este fructoza, pe care o regăsim în ceapă, anghinare, iar rafinoza o întâlnim într-o serie de legume de culoare verde precum sparanghel, broccoli, varza, varza de Brussels. Fibrele solubile din mazăre, dovlecei, conopidă pot determina apariţia gazelor pe măsură ce sunt procesate la nivelul intestinului gros, în timp ce legumele, care conţin fibre insolubile, pot fi consumate fără precauţia de  disconfort.

Fasolea

Aceste legume pot produce balonare prin două mecanisme diferite. O dată prin conţinutul ridicat de zaharuri de tipul rafinoză, în al doilea rând din cauza procentului de fibre solubile. Este foarte important să avem grijă la cantitate şi la asocierile alimentare cu alte produse cu risc gazogen şi potenţial meteorizant ( balonare).

Alimentele bogate în amidon

Aceste alimente conţin o cantitate mare de carbohidrat, care, în procesul de digestie, eliberează compuşi cu potenţial gazogen. În aceasta cetegorie se încadrează produsele cerealiere, în special cele din grâu, dar şi porumbul şi cartofii.

Ovăzul

Produsele cu conţinut ridicat de ovaz pot produce balonare, iar din cauza conţinutului bogat de fibre solubile. Recomad consumul moderat de cereale de ovăz, de exemplu 1-2 linguriţe la micul dejun.

Laptele şi lactatele

Pentru digestia produselor lactate avem nevoie de lactază, enzima necesara asimilării lactozei, dar pe care, după ce trecem de perioada de sugar, organismul nostru nu o mai sintetizează. Recomand evitarea  consumului de lapte în perioada adultă, deoarece poate determina balonare şi disconfort abdominal, dar susţin introducerea în alimentaţie a lactatelor fermentate, de tipul brânzeturi, sana, iaurt chefir.

Băuturile carbogazoase şi light

Acidul determină o supraproducţie gazoasă, iar produsele light (bogate în îndulcitori, fructoza sintetică) pot contribui de asemenea la disconfortul abdominal.

Alcoolul

Alcoolul irită şi erodează mucoasa stomacului ( căptuşeala), creând balonare, deoarece este vulnerabil la sucurile digestive. Disfuncţia mucoasei gastrice duce la îngreunarea digestiei.

Pentru un tranzit digestiv normal şi absenţa disconfortului abdominal cauzat de supraproducţia de gaze intestinale sau balonare, recomand consumul zilnic de 1-1,5  l de apă plată şi evitarea băuturilor carbogazoase. Respectarea regimului alimentar de trei mese principale şi două gustări, dar şi consumul moderat de alimente gazogene, toate astea pot contribui la un confort digestiv.