Alimente sănătoase VS Alimente dăunătoare!

Legătura dintre hrană şi sănătate este extrem de importantă.

Alimentaţia joacă un rol vital în perpetuarea unei sănătăţi bune şi a unei stări generale de bine. Primul pas crucial este acela de a face conexiunea dintre preferinţa pentru hrana bună şi sănătatea bună pe de-o parte, şi hrana „neinspirată” şi o sănătate precară pe de altă parte.

Trebuie să fii conştientă că fraza „eşti ceea ce mănânci” nu este doar un citat motivaţional şi că există multe alimente care pot, într-adevăr, să facă un mare rău organismului tău, provocând boli şi reacţii ireversibile.

Recomandări

Celulita: învaţă să o combaţi şi prin metode naturale!

7 reguli de aur pentru longevitate

Aşadar, invaţă odată pentru totdeauna să deosebeşti mâncărurile sănătoase de cele de care nu ar trebui să te apropii niciodată!

HRANA SĂNĂTOASĂ

Alimente „vii” sau alimente crude

Alimentele „vii” sunt alimentele crude. Acestea nu au fost gătite, fierte, călite, puse la cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau înăbuşite. În consecinţă, ele se află în starea lor naturală şi conţin toate enzimele. Aceste enzime alimentare reprezintă forţa vieţii, aflată în hranăm care înlesneşte procesul de digestie. Fructele şi legumele crude, cerealele şi seminţele încolţite – toate conţin enzime alimentare. Organismul nostru are nevoie de cantităţi considerabile de astfel de enzime pentru a se hrăni, pentru a avea energie şi pentru un metabolism echilibrat.

Carbohidraţi buni

În această categorie intră carbohidraţii la care nu s-a adăugat zahăr rafinat: de exemplu fructe, pâine neagră din făină integrală, cereale, orez şi legme. Aceşti carbohidraţi sănătoşi (denumiţi carbohidraţi complecşi) conţin zaharuri naturale, pe care organismul le poate metaboliza uşor şi lent pentru o funcţionare echilibrată a creierului, o stare emoţională bună şi un nivel adecvat de energie.

Alimente ecologice

Alimentele ecologice, sau organice, sunt acelea în compoziţia cărora nu a intrat nici o substanţă chimică. Produsele ecologice sunt cultivate pe terenuri care nu au fost stropite cu substanţe chimice pentru fertilizare sau pesticide. Ţine minte: dacă alimentele pe care le consumi au fost stropite cu substanţe chimice sau provin de pe terenuri tratate în prealabil, atunci acele substanţe, care sunt toxice, vor pătrunde în celulele organismului tău şi în fluxul sanguin. Cine poate şti ce daune produc? Numeroase studii arată că substanţele chimice care produc în organismul nostru nu îmbunătăţesc starea noastră de sănătate ci din contră, o degenerează.

Proteine bune

Proteinele vegetale sunt uşor de descompus de către organism. Quinoa este un exemplu de proteină vegetală foarte uşor de digerat. Este sub formă de boabe şi se poate face o fiertură foarte gustoasă din ea. Varza conţine şi ea o formă de proteină mult mai eficientă, mai ieftină şi mai sănătoasă decât proteina din carne. Amestecul de leguminoase cu boabe de cereale generează, la rândul său, o proteină completă, uşor de digerat şi care intensifică metabolismul.

Grăsimi bune

Grăsimile au o reputaţie extrem de proastă. În această eră a alimentelor cu conţinut redus de grăsime sau chiar lipsite complet de grăsime, cruciada împotriva grăsimilor aproape că a luat-o razna. Cei mai entuziaşti susţinători ai acestui curent au ajuns să condamne până şi alimentele bogate în uleiuri nutritive, precum alunele, seminţele sau avocado, dar nimeni nu a putut vreodată să dea vina pe avocado pentru o afecţiune cardiovasculară!

Organismul uman nu poate produce acizi graşi, aşa că trebuie să-i luăm din hrana pe care o consumăm. Dr. Gillian McKeith, autoarea cărţii „Eşti ceea ce mănânci” spune: „eu chiar cred că ar trebui să-i numim „acizi esenţiali pentru slăbire. Aşa le spun eu în practica mea, iar pacienţilor pare să le placă acest concept despre slăbire. Seminţele de in, de floarea-soarelui, de dovleac, algele marine, peştele şi avocado reprezintă exemple excelente de acizi esenţiali de slăbire.”

Alimentele neprocesate

Acestea sunt alimente la care nu s-au adăugat substanţe chimice sau altfel de aditivi. Ele se află în starea lor originară, aşa cum au crescut în natură. Nu au fost modificate. Unele alimente ambalate conţin încă elemente şi ingrediente în starea lor naturală. Te sfătuiesc să începi să citeşti etichetele produselor alimentare pe care le cumperi şi să te familiarizezi cu ingredientele acestora!

HRANA DĂUNĂTOARE

Legume fierte prea mult

„Cei mai mulţi dintre pactienţii mei, când vin prima dată la cabinetul meu, obişnuiesc să fiarbă prea mult legumele”, spune Gillian. Mulţi spun că, de fapt, nici nu le plac legumele. Eu sunt convinsă că ei put şi simplu nu ştiu cum să le prepare. Din anumite motive, avem tendinţa de a fierbe legumele până ce le „omorâm”, proces în care îşi pierd toate substanţele nutritive, extrem de importante.

Pentru a obţine tot ce e mai bun din legumele pe care le consumi, fie mănâncă-le crude, fie înăbuşeşte-le uşor timp de 2-3 minute.

Carbohidraţi dăunători

Carbohidraţii simpli sunt cei pe bază de zahăr rafinat, care nu sunt deloc sănătoşi pentru organismul tău. În această categorie intră ciocolata, prăjiturile, biscuiţii, bomboanele şi orice aliment realizat prin adaos de zahăr rafinat, făină sau orez alb prelucrat. În procesul rafinării, cele mai multe minerale şi vitamine se elimină, iar alimentele respective, odată intrate în organism, se comportă ca zahărul pur. Intră în fluxul sanguin, provocând perturbări ale nivelului glucozei (zahărul din sânge) şi apariţia apetitului crescut pentru dulciuri. Dacă vei consuma cantităţi mari din astfel de alimente, cu siguranţă vei ajunge la modificări bruşte ale dispoziţiei.

Vei deveni depresivă, nervoasă şi iritată. Dacă nu te deranjează să fii grasă şi bolnavă, atunci consumă alimente cu carbohidraţi dăunători. Reziduurile excesului de carbohidraţi dăunători sunt depozitate în organism sub formă de grăsime. Şi în sfârşit, un consum îndelungat de carbohidraţi dăunători poate conduce la diabet. Nu merită să rişti atât!

Alimente neecologice

Alimentele neecologice, precum fructele sau legumele neecologice, sunt cele care au fost stropite cu diverse substanţe chimice şi au crescut pe terenuri tratate în prealabil cu fertilizatori chimici şi pesticide. Resturile acestor substanţe chimice rămân în organism atunci când consumi astfel de alimente. Ele afectează celulele şi organele corpului tău şi dăunează sistemului digestiv. În organismul nostru, aceste substanţe chimice se transformă în toxine, poluându-l şi otrăvindu-l.

Proteine dăunătoare

În funcţie de robusteţea sistemului tău digestiv, este posibil ca unele proteine pur şi simplu să nu îţi fie favorabile. Consumarea a prea multe produse din carne roşie, cu conţinut ridicat de proteine şi grăsime poate duce la intoxicarea organismului şi la creşterea acidităţii sângelui, la pierderi de calciu, la suprasolicitarea rinichilor şi a ficatului, la blocarea digestiei şi la distrugerea bacteriilor benefice din tractul digestiv.

Pentru unele persoane, chiar şi laptele de vacă este prea greu de digerat. Poate provoca reacţii alergice precum sinuzită, astm, dureri de urechi, congestie, iritaţie nazală, erupţii ale pielii, eczeme, oboseală, stare de letargie şi iritabilitate.

Alimente rafinate

Făina albă şi zahărul rafinat sunt cele mai frecvente exemple de alimente rafinate. Aceste ingrediente sunt folosite la prepararea unei multitudini de „alimente”. Produsele de patiserie, ciocolata, mâncarea de tip fast-food şi semipreparatele sunt numai câteva dintre alimentele pline de aditivi şi conservanţi alimentari, care le conferă un termen de valabilitate mai mare. Pe drept cuvând aceste alimente ar trebui să fie numite non-alimente. Acestea produc adevărate dezastre pentru sănătatea organismului uman, de vreme ce acesta nu a fost proiectat să facă faţă unor alimente contrafăcute, industriale, secate de substanţe nutritive.

Grăsimi dăunătoare

Grăsimile animale saturate sunt foarte greoaie şi, odată ajunse în organism, se transformă în „bolovani”, întărind arterele şi expunându-te la riscul atacului de cord şi al accidentului vascular. Carnea roşie, produsele lactate, untul şi brânzeturile constituie exemple de alimente ce conţin grăsimi saturate. Organismul uman nu a fost conceput să facă faţă acestor tipuri de grăsimi. Dietele cu un conţinut crescut de grăsimi dăunătoare organismului duc la creşterea tensiunii şi a nivelului de colesterol, influenţând totodată nivelul zahărului din sânge şi cauzând blocarea ficatului, ceea ce conduce la depresie şi la creşterea în greutate.

Hrana prelucrată

Prelucrarea hranei duce la modificarea caracteristicilor originale ale alimentelor şi a proporţiilor de substanţe nutritive. Înainte de a ajunge pe rafturile unui supermarket, multe dintre alimentele preambalate în plastiv, cu preparare rapidă, de încălzit la microunde sau de fiert în ambalaj au trecut deja printr-o multitudine de proceduri de prelucrare. După toate acestea, alimentele mai au o foarte mică valoare nutriţională sau chiar nici una.

Aceste alimente procesate pot cauza reacţii alergice, pot suprasolicita ficatul, obligându-l să prelucreze prea mult substanţele chimice, dintre care multe sunt cancerigene. Copiii care sunt expuşi unor astfel de alimente pot deveni hiperactivi şi pot avea dificultăţi de învăţare.