Alimentele care înrăutățesc simptomele bolilor autoimune. Unele sunt sănătoase, dar pot provoca inflamații

  • Publicat:

Deși cauzele bolilor autoimune nu sunt pe deplin cunoscute, dieta poate avea un rol important în ținerea sub control a simptomelor. A avea o boală autoimună presupune că sistemul imunitar reacționează exagerat la anumiți factori. În consecință, celulele imunitare atacă tot ce prind, inclusiv și ce nu ar trebui. Așa apar reacțiile inflamatorii și simptomele specifice bolilor autoimune.

În multe cazuri, acești factori sunt reprezentați de anumite alimente care pot avea efecte inflamatorii, unele dintre ele fiind considerate, în mod normal, sănătoase. Iată câteva exemple de alimente care ar trebui evitate sau consumate în cantitate cât mai mică dacă suferi de boli autoimune.

Dulciuri și sucuri

Consumul de alimente și băuturi bogate în zahăr este asociat cu un risc crescut de obezitate, ficat gras și diabet, însă cercetările arată că și bolile autoimune pot fi declanșate sau „întreținute” de astfel de alimente.

Spre exemplu, un studiu publicat în revista Immunity arată că un consum excesiv de zahăr poate crește producție de TH17 (o celulă inflamatorie) în sistemul nervos al șoarecilor cu encefalomielită autoimună.

Atenție și la înlocuitorii de zahăr folosiți frecvent în compoziția dulciurilor sau sucurilor din comerț, cum ar fi siropul de glucoză sau fructoza lichidă, la fel de periculoși pentru siluetă, dar și pentru cei care se confruntă cu boli autoimune sau boli de ficat.

Carne roșie

Grăsimile saturate din carnea roșie cresc nivelul colesterolului „rău”, dar pot avea un impact negativ și asupra celor care sunt diagnosticați cu boli autoimune.

Un studiu recent publicat în revista Nature a indicat că persoanele care consumă excesiv alimente bogate în grăsimi saturate (carne roșie, lactate grase, produse de patiserie, ulei de palmier și de cocos) sunt mai susceptibile să dezvolte timpuriu artrită reumatoidă, o boală autoimună care poate conduce la modificări ireversibile, chiar o distrugere completă a articulațiilor, deformări care produc un handicap major.

Lactate

Potrivit specialiștilor, cazeina din lapte poate fi un factor declanșator al inflamațiilor, contribuind astfel la apariția sau agravarea bolilor autoimune.

Se întâmplă frecvent ca persoanele cu boală celiacă, o afecțiune autoimună digestivă caracterizată prin intoleranță la gluten, să prezinte și intoleranță la lactoză.

Mai mult decât atât, studiile indică o potențială legătură între laptele de vacă administrat copiilor sub 3 luni și apariția diabetului de tip 1.

Cereale

Glutenul din anumite cereale (grâu, secară, orz, alac etc.) poate fi, la rândul lui, considerat un inamic de către sistemul imunitar al persoanelor cu boli autoimune. În consecință, consumul de alimente care conțin gluten poate agrava simptomele acestei afecțiuni, arată un studiu publicat în revista Nutrition Reviews

De asemenea, anumite cereale conțin saponine, proteine care afectează peretele intestinal, declanșând o reacție imunitară în corp. Exemple de astfel de cereale sunt: quinoa, orezul, porumbul.

Ouă

Deși oul este considerat cel mai sănătos și complex aliment din lume, în cazul pacienților cu boli autoimune, consumul de ouă ar putea declanșa un răspuns inflamator anormal, din cauza proteinelor pe care le conține albușul (lizozime).

Legume cu lectine

Fasolea, mazărea, lintea, soia și multe alte alimente care, de altfel, sunt sănătoase ar putea produce inflamații în corp, din cauza lectinelor pe care le conțin. Acestea sunt componente ale plantelor pe care acestea le secretă pentru a se apăra, dar care sunt mai greu de descompus de către organismul uman și pot crea o serie de probleme de sănătate.

Studiile arată că lectinele pot afecta sistemul digestiv, produc inflamație, afectează imunitatea, organele interne, articulațiile și pot favoriza apariția artritei reumatoide, a tiroiditei Hashimoto, a diabetului și bolii arteriene coronariene.

Banane

Unele persoane care suferă de boli autoimune pot prezenta un răspuns inflamator puternic în momentul în care consumă banane coapte. Asta poate fi consecința acțiunii unei proteine cu efecte similare lectinelor menționate anterior.

De asemenea, diverse studii au descoperit că există o legătură între această proteină din banane și apariția alergiilor.

Alimente cu alcaloizi

Tot în categoria alimentelor cu potențial inflamator se numără și solanaceele, care includ cartofii, roșiile, vinetele, ardeiul gras, fructele goji. Acestea conțin alcaloizi care determină sistemul imunitar să reacționeze exagerat și să inducă inflamații.

Studiile arată că alcaloizii pot agrava simptomele digestive în cazul persoanelor cu boli intestinale inflamatorii, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult