Apa alcalină este un tip de apă care conține minerale alcaline. Are un pH (potențialul de hidrogen care este o măsură a concentrației ionilor de hidrogen într-un mediu dat) peste 7, ceea ce înseamnă că este mai puțin acid decât apa pură. PH-ul variază de la 0 la 14, unde 7 este considerat neutru, un pH mai mic de 7 indică un mediu acid, în timp ce un pH mai mare de 7 indică un mediu bazic.
Campaniile de marketing și susținătorii apei alcaline argumentează că poate ajuta la orice, de la îmbunătățirea digestiei până la prevenirea bolilor.
Principala afirmație a susținătorilor acestei ape este că hidratează mai bine decât apa obișnuită. Dar când vine vorba de hidratare, ceea ce contează cel mai mult este cantitatea de apă pe care o bem și nu tipul acesteia. Cu toate acestea, studiile arată că beneficiile acestei ape sunt limitate.
Practic, diferența principală dintre apa alcalină și apa obișnuită este nivelul său de pH. Apa obișnuită are un pH neutru de 7, în timp ce majoritatea apelor alcaline au un pH de 8 sau 9. De asemenea, apa alcalină are mai multe minerale alcalinizante precum calciul, potasiul, magneziul, bicarbonatul și sodiul și un potențial negativ de oxidare-reducere mai mare decât apa obișnuită.
Apa alcalină disponibilă în comerț trece de obicei printr-un proces de electroliză, în care un ionizator separă apa în componente acide și alcaline, ridicându-i nivelul pH-ului. Procesul de electroliză generează, de asemenea, molecule de hidrogen, despre care unii susținători cred că pot oferi beneficii antioxidante.
Este important de reținut că organismul își menține nivelul pH-ului prin homeostazie (proces de reglare prin care organismul își menține diferitele constante ale mediului interior – ansamblul lichidelor organismului – între limitele valorilor normale), asigurându-se că nu rămâne nici prea acid, nici prea alcalin.
Un beneficiu potențial al apei alcaline este de a oferi ameliorarea simptomelor arsurilor la stomac de la refluxul acid, însă acest lucru ar fi doar temporar. Există opțiuni mult mai eficiente, cum ar fi antiacidele și medicamentele care blochează producția de acid din stomac.
Pentru persoanele care iau în mod regulat blocanți ai producției de acid stomacal numiți inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru a menține un pH mai ridicat al stomacului, consumul de apă alcalină ar putea fi chiar periculos.
Adăugarea de apă alcalină ar putea crește acel pH și mai mult și ar putea duce la o creștere a pH-ului sângelui, ceea ce poate modifica nivelurile normale din sânge de substanțe chimice precum potasiul, mai ales dacă au boli de rinichi. În fapt, pentru tot ceea ce spun promotorii apei alcaline că face, știm că organismul nostru o face mai bine. Orice dezechilibru ar exista în organismul nostru există moduri prin care el însuși îl corectează. Spre exemplu, dacă sângele devine prea acid, expirăm mai mult dioxid de carbon pentru a reduce nivelul.
Organismul uman preferă un pH care este mai aproape de neutru (nu mai alcalin) – și are mecanismele lui de a-l atinge. pH-urile extreme – prea acid sau prea alcalin – pot cauza probleme de sănătate. Cu excepția cazului în care există anumite afecțiuni, cum ar fi boli de rinichi sau respiratorii, organismul menține un echilibru sănătos al pH-ului singur.
Practic nu putem schimba pH-ul organismului bând apă alcalină, deoarece toate enzimele din corpul nostru sunt proiectate să funcționeze la un pH 7,4, prin urmare dacă pH-ul nostru ar varia prea mult, nu am supraviețui.
Hidratarea corespunzătoare este unul dintre lucrurile cheie pe care le putem face pentru a ne menține o stare bună de sănătate, mai ales în timpul exercițiilor fizice sau pe vreme caldă.
În concluzie, apa alcalină poate oferi unele beneficii, dar nu este semnificativ mai bună decât apa obișnuită. Respectați nevoile dumneavoastră nutriționale și obiceiurile sănătoase pentru o stare generală de bine.
Foto: Shutterstock
Bibliografie