Kefirul este consumat în lumea întreagă de secole. Este o băutură făcută din lapte fermentat, care provine din nordul munţilor Caucaz, conform cărţilor de istorie. Numele de kefir este originar din turcă şi înseamnă “stare de bine”, asociată cu cea a unei persoane după ce îl bea.
Kefirul este făcut cu ajutorul unor bacterii, care îi dau calităţile probiotice. Probioticele au rolul de a proteja funcţionarea unui sistem digestiv sănătos. În timp ce iaurtul este făcut prin fermentarea laptelui cu ajutorul unor bacterii, kefirul se obţine tot prin fermentaţia laptelui, dar cu ajutorul unei combinaţii de bacterii şi de drojdii. Această combinaţie poartă numele de “cereale de kefir”. Acestea nu sunt cereale tipice, precum grâul sau orezul, şi nu conţin gluten. Laptele este combinat cu acestea şi depozitat într-o zonă caldă pentru a fermenta, astfel producându-se kefirul.
Kefirul are un gust aspru şi consistenţă similară iaurtului. Datorită procesului de fermentaţie, kefirul poate avea un gust oarecum acidulat. Multe dintre beneficiile kefirului îi sunt atribuite conţinutului său ridicat de probiotice. Probioticele sau bacteriile bune sunt organisme vii care asigură sănătatea sistemului digestiv şi sprijină sistemul imunitar.
Ce tipuri de kefir există?
Deşi cel mai adesea kefirul este făcut din lapte de vacă, acesta poate fi produs şi din laptele altor animale precum capre, oi sau bivoliţe, dar şi din lapte vegetal.
Însă se fac studii pentru a descoperi beneficiile kefirului, dar există deja câteva avantaje demonstrate ştiinţific:
1. Reglează cantitatea de zahăr din sânge
Un studiu din 2015 a comparat efectele pe care consumul de kefir le are asupra nivelului de zahăr din sânge în cazul persoanelor cu diabet. Participanţii la studiu care au băut kefir în mod constant au experimentat o scădere mai lentă a nivelului de zahăr din sânge decât cei care au băut iaurt. Participanţii din grupul care a consumat kefir au avut un nivel scăzut la valorilor hemoglobinei A1c, date rezultate în urma monitorizării nivelului de zahăr din sânge pentru o perioadă de 3 luni.
2. Scade nivelul de colesterol din sânge
Un studiu din 2017 a analizat schimbările nivelului de colesterol la femei care au băut lapte degresat şi kefir. Participantele la studiu au consumat unele 2 porţii de lapte degresat pe zi, altele 4 porţii de lapte degresat pe zi şi cel de-al treilea grup, 4 porţii de kefir pe zi. După opt săptămâni, cele care au băut kefir au înregistrat o scădere semnificativă a colesterolului total, dar mai ales al celui LDL (rău).
În acest caz, probioticele din kefir au un rol important în modul în care corpul produce, procesează şi foloseşte colesterolul, deci şi în cel al cantităţii de colesterol pe care îl absoarbe din mâncare.
3. Îmbunătăţeşte nivelul de toleranţă la lactoză
Persoanele cu intoleranţă la lactoză ar putea consuma kefir fără a experimenta simptomele specifice, pentru că bacteriile prezente în kefir sunt capabile să dezintegreze lactoza, făcând-o mult mai uşor de digerat pentru acestea.
Un studiu din 2013 a concluzionat că un consum constant de kefir a îmbunătăţit nivelul de digestie a lactozei de-a lungul timpului şi ar putea fi utilizat de persoanele cu intoleranţă la lactoză pentru a vindeca această afecţiune.
4. Îmbunătăţeşte sănătatea stomacului
Kefirul ar putea fi folosit pentru tratarea unor probleme digestive precum diareea sau intoleranţa la lactoză. Stomacul conţine bacterii bune şi bacterii nocive. Păstrarea unui raport optim între ele este o parte importantă di menţinerea unei sănătăţi optime a stomacului.
Bolile, infecţiile şi medicamente precum antibioticele pot strica acest echilibru, cu consecinţe negative asupra sănătăţii stomacului. Probioticele au bacterii bune similare celor care se găsesc în mod natural în tractul digestiv şi ajută la menţinerea unui echilibru sănătos. Există studii care spun că alimente care conţin probiotice, precum kefirul, pot ajuta la tratarea diareei cauzate de infecţii sau de consumul de antibiotice.
Foto: 123rf.com