Brânza Feta este una dintre cele mai vechi brânzeturi din lume, cunoscută pentru aroma sa bogată și gustul ușor acru. Deși brânza feta este „emblema” grecilor, în ultimii ani este consumată tot mai des și de români. Este o brânză obținută dintr-un amestec de lapte de oaie și capră și conține numeroase substanțe nutritive. Cu toate acestea, are un conținut destul de ridicat de sare și grăsimi, motiv pentru care trebuie consumată cu moderație.
Brânza feta poate fi mâncată simplu, cu puțin ulei de măsline, sare, piper, în salate, friptă la grătar, adăugată în pizza, tacos, omletă sau rasă peste cartofii copți.
Ce beneficii are brânza feta, dar și cine ar trebui să o consume în cantități mici sau chiar să o evite aflăm în rândurile de mai jos.
O porție de 30 de grame de brânză tip feta conține aproximativ 80 de calorii, în comparație cu peste 110 calorii cât conține aceeași cantitate de brânză cheddar sau parmezan. De asemenea, conține:
Feta este o sursă importantă de vitamine și minerale: calciu, fosfor, seleniu, zinc, magneziu, fier, vitamina A, B2, B5, B6, B12, K.
Datorită substanțelor nutritive conținute, brânza tip feta este un aliment cu numeroase beneficii. Dar, cu toate acestea, conținutul ridicat de sodiu din brânza feta poate provoca diverse complicații în cazul persoanelor cu anumite afecțiuni medicale.
Consumată cu măsură, brânza feta are următoarele beneficii pentru sănătate:
Feta conține mai mult calciu decât multe alte brânzeturi. Acest mineral este important pentru sănătatea oaselor și a dinților. Totodată, este o sursă bună de fosfor, un alt mineral care ajută la remineralizarea osoasă și prevenirea osteoporozei.
Feta conține un acid gras cunoscut sub numele de acid linoleic conjugat. Studiile au arătat că această substanță poate ajuta la reducerea grăsimii corporale. Dar alte studii relevă faptul că același compus poate crește nivelul colesterolului, deci încă mai sunt necesare cercetări suplimentare în acest sens.
Alimentele fermentate precum brânza de tip feta conțin probiotice, care susțin imunitatea și buna funcționare a tranzitului intestinal. De asemenea, probioticele pot ameliora diareea și constipația, simptome asociate atât cu sindromul de intestin iritabil, cât și cu boala inflamatorie intestinală.
În același timp, probioticele protejează tractul intestinal de acțiunea nocivă a unor bacterii periculoase, precum E. coli sau Salmonella.
Cercetătorii au descoperit că proteinele și calciul din brânza tip feta pot ajuta la reglarea glicemiei, reducând astfel riscul de apariție a diabetului zaharat.
Acest tip de brânză conține destul de mult sodiu (sare), motiv pentru care persoanele cu tensiunea crescută, boli renale, alte afecțiuni ale inimii sau accident vascular cerebral ar trebui să o evite sau să o consume cu moderație.
De asemenea, persoanele cu intoleranță la lactoză trebuie să știe că acest tip de brânză are un conținut mai ridicat de lactoză și poate agrava simptomele.
Sortimentele de brânză tip feta care conțin lapte nepasteurizat trebuie evitate de gravide, deoarece pot conține Listeria monocytogenes, o bacterie foarte periculoasă pentru făt.
Feta conține, de asemenea, tiramină, o substanță asociată cu creșteri ale tensiunii arteriale, palpitații cardiace și dureri de cap severe la persoanele care iau medicamente pentru depresie sau boala Parkinson.
Așadar, brânza feta este un aliment sănătos, bogat în vitamine și minerale, dar trebuie consumată cu precauție de cei cu boli de inimă, renale sau gravide.
Surse:
https://academic.oup.com/ajcn/article/99/5/1256S/4577510
https://econtent.hogrefe.com/doi/10.1024/0300-9831/a000063
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/07315724.2005.10719501
https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0889157510001961
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/mcn.12368
https://www.webmd.com/diet/feta-cheese-is-it-good-for-you#1
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0958694605000816
https://www.mdpi.com/1422-0067/16/10/25141
https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0168160508002328
https://sfamjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1046/j.1365-2672.2000.01056.x
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022030292778916