Carbohidraţii îngraşă sau nu?

Te-ai întrebat vreodată dacă o dietă care reduce sau elimină carbohidraţii este cea mai eficientă modalitate de a scăpa de kilogramele nedorite?  

Dietele low carb au devenit foarte populare în ultimii ani (Paleo, Dukan, Zone şi Atkins sunt cele mai promovate). Cu toate acestea, dacă doriţi să slăbiţi sănătos, adică să ardeţi grăsimi şi să vă menţineţi masa musculară, carbohidraţii au un rol esenţial.

Contrar teoriilor lansate de autorul celei mai celebre diete, Dr. Atkins, carbohidraţii nu ne îngraşă, susţine Jean Harvey-Berino, directorul catedrei de Nutriţie şi Ştiinţă Alimentară din cadrul University of Vermont, Statele Unite. “Ne îngrăşăm pentru că mâncăm prea multe calorii, punct!”, avertizează acesta. Berino recomandă un consum moderat al carbohidraţilor rafinaţi, precum pâinea albă, gogoşile sau pastele. 

Recomandări

Mituri şi adevăruri despre ouă, carbohidraţi şi mese la ore târzii

Slăbeşte uşor cu o nouă dietă: dieta cu carbohidraţi sănătoşi!

Carbohidraţii şi insulina

Carbohidraţii pun în pericol nivelul zahărului din sânge. Multe dintre dietele low carb pornesc tocmai de la această idee.  Într-adevăr, toţi carbohidraţii conţin zahăr sub diverse forme (maltoza, zaharoza, lactoza, fructoza), iar organismul nostru vrea să ajungă la zahărul din carbohidraţi, dar viteza acestui proces depinde de o serie de factori. Cu cât zahărul este mai puţin legat de alte substanţe, cu atât mai repede intră în fluxul sanguin.

Dacă zahărul este absorbit lent, nivelul său în sânge creşte şi apoi scade treptat, pe măsură ce insulina acţionează. Prin scăderea lentă, senzaţia de foame este mai redusă, iar pofta pentru alţi carbohidraţi se reduce. Dacă nivelul de zahăr creşte brusc, pancreasul furnizează deodată mai multă insulină, iar în consecinţă nivelul de zahăr din sânge va scădea brusc şi mult, atât de mult încât organismul va resimţi nevoia de alte zaharuri pentru a compensa scăderea mare. Astfel apare o senzaţia puternică de foame, şi tindem să mâncăm mai mult decât avem nevoie, ceea ce va duce în final la o creştere în greutate.

Există şi carbohidraţi buni

Pe acest principiu putem spune ca s-au evidenţiat două tipuri de carbohidraţi: carbohidraţii răi (care stimulează senzaţia de foame, în special cei rafinaţi) şi carbohidraţii buni (după consumul cărora veţi fi mai puţin înfometat).

Un lucru esenţial pe care ar trebui să-l facem este să încercăm să învăţăm ce alimente determină creşterea rapidă a nivelului de zahăr din sânge.

Toţi carbohidraţii conţin fibre şi amidon rezistent, care dau reduc poftele alimentare, îmbunătăţesc sensibilitatea la insulină şi  controlează nivelul zahărul din sânge. Cu cât este mai stabil nivelul zahărului din sânge, cu atât mai puţin zahăr este transformat de insulină în grăsime. Trebuie însă reţinut faptul că gradul în care creşte zahărul în sânge nu depinde doar de indicele glicemic, ci şi de cantitatea de alimente consumată.

Dacă eliminăm din alimentaţie carbohidraţi sănătoşi, precum cerealele integrale, fasolea, fructele şi legumele, ne privăm oganismul de cele mai sănătase surse de energie, nutrienţi esenţiali şi fibre. Carbohidraţii sunt foarte importanţi pentru o alimentaţie echilibrată, în special cei din legume verzi şi cruditaţi datorită conţinutului ridicat de fibre.

Multe dintre dietele low-carb sunt diete cu un număr redus de calorii (1000-1200 de calorii).

“Dietele sărace în carbohidraţi sunt foarte restrictive. Desigur, orice plan alimentar care limitează mâncatul conduce la o slăbire uimitoare în primă fază”, atrage atenţia dr. Harvey-Berino, explicând mai apoi că după un an sau chiar 3 în care s-au tot ţinut astfel de diete, rezultatele nu vor mai apărea.