Cârnaţi din comerţ – 3 nutriţionişti români te învaţă să-i alegi

Cârnaţii sunt prezenţi pe mesele românilor iarna şi mai ales în preajma Sărbătorilor. Acum mulţi ani, în multe gospodării din România se preparau cârnaţi de casă din ingrediente proaspete şi de primă calitate. Astăzi, cârnaţii sunt sinonimi cu rafturile magazinelor, unde oferta este abundentă, dar şi cu multe E-uri şi substanţe cu denumiri greu de reţinut. Cum alegem însă, variantele cele mai sănătoase de cârnaţi? Au răspuns dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE Bucureşti şi nutriţionistul Dumitru Bălan.

„Din păcate, cârnaţii comercializaţi în hipermarketuri şi în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepţii, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii” consideră dr. Costel Stanciu, care împreună cu echipa sa de la Asociaţia Pro Consumatori au analizat 116 tipuri de cârnaţi din principalele supermarketuri din ţara noastră în 2018. Conform experţilor APC, doar 8% din cârnaţii analizaţi nu conţin aditivi alimentari.
”Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră şi vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnaţi, conţin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug” continuă dr. Stanciu.
„Cârnaţii din oferta actuală mai sunt suspectaţi de tehnici de mascare a unei calităţi îndoielnice: se foloseşte carne separată mecanic fără să fie remarcat acest lucru, deşi normele impun producătorilor rigori în această privinţă. Cârnaţii din oferta comună au puţină carne (30-40%) şi multe ingrediente, precizate sau ascunse: subproduse de abator, apă, soia, numeroşi aditivi care au rosturile lor: să coloreze, să menţină culoarea şi aspectul turgescent (umflat) cât mai mult timp, să prevină procesul de oxidare a compoziţiei, să inhibe procesele de degradare, să creeze şi să menţină gust şi aromă plăcute etc., numiţi cu termeni de specialitate: polifosfaţi, sulfiţi, nitraţi, antioxidanţi, glutamaţi” completează prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE Bucureşti

Cârnaţii din comerţ – mezelurile procesate sunt pe lista alimentelor cancerigene

În luna octombrie a anului 2015, 22 de experţi din 10 ţări au încadrat mezelurile procesate în categoria alimentelor cancerigene, aceste concluzii bazându-se pe o analiză fundamentată a 800 de studii ştiinţifice. ”Când mă gândesc la cârnaţii de zi cu zi care se comercializează în magazinele noastre, mintea mea zboară către singurul loc pe care nu l-aş frecventa cu plăcere, iar acesta nu poate fi decât spitalul. Potrivit cercetărilor întreprinse de către prof. Martin Wiseman care activează în cadrul World Cancer Research Fund, aflăm că o persoană care consumă un cârnat pe zi (aprox. 50 gr) prezintă un risc cu aprox. 20% mai ridicat de a căpăta cancer de colon. Acest adevăr este unul dureros, dar cât se poate de obiectiv dacă ne raportăm şi la concluziile  Centrului Internaţional de Cercetări asupra cancerului (CIRC), parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)” explică Dumitru Bălan, nutritionist. 

Recomandări

Mâncarea de Sărbători: cât ţii alimentele în frigider şi cum eviţi risipa de mâncare

Cum să bei alcool de Sărbători pentru a evita pericolele de sănătate

Cârnaţii din comerţ – cum îi alegem

La alegerea unui tip de cârnaţi trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi şi conţinutul de sare. ”Recomand evitarea acelor sortimente de cârnaţi care au în compoziţie aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul şi nitritul de sodiu. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnaţi nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu afecţiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC. Atenţie, faceţi un obicei din a citi eticheta alimentelor pe care le cumpăraţi. ”Este necesar să se ştie că etichetele menţionează ingredientele conţinute în ordinea cantitativă din reţetă şi acest fapt oferă suficientă informaţie pentru a alege între a consuma mai mult şi periculos, ori mai puţin, dar sigur şi sănătos a concluzionat prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE Bucureşti.

Asociaţia Pro Consumatori www.apc-romania.ro