Carnea şi cu bune, şi cu rele

De curând “Ce se întâmplă, doctore?” a iniţiat împreună cu foodstory.ro o campanie prin care îndemnăm românii ca măcar o zi pe săptămână să renunţe la carne. Ne-am gândit la ziua de vineri pentru că deja o parte a românilor sunt deprinşi cu acest obicei în familie. Încercăm astfel să atragem atenţia asupra posibilităţilor de a schimba ceva în obiceiurile noastre de viaţă, în direcţia “viaţă sănătoasă”.

De multe ori, prinşi în stresul zilnic optăm pentru variante comode de a ne potoli foamea, nu întotdeauna cele mai sănătoase. Hrana trebuie să constituie o preocupare atât timp cât, cu ajutorul ei, putem fi mai sănătoşi.

Dintre toate alimentele de bază sau ingrediente, carnea poate fi cel mai toxic aliment, concentrând, pe lângă antibiotice şi hormoni, acceleratori de creştere şi anabolici, şi pesticidele, şi chimicalele din vegetale, furaje şi cerealele consumate.

Recomandări

Curcanul nu e o modă! Aflaţi câte avantaje aveţi dacă îl consumaţi!

Ce mănânc pentru protecţia colonului?

Carnea şi riscul de cancer

Un studiu recent arată că persoanele care consumă frecvent carne au mult mai des probleme de tranzit intestinal, constipaţie, o imunitate redusă, sensibilitate hepatică mărită şi o tendinţă mult mai mare de a acumula ţesut adipos şi de a creşte în greutate. Mai grav este că, la ora actuală, medicii au observat cum consumul frecvent de carne a fost asociat cu apariţia mai multor forme de cancer, printre care cancerul de colon, de rect, hepatic şi ovarian.

Şi persoanele care mănâncă în mod regulat carne friptă sau prăjită prea mult au un risc cu 60% mai mare să se îmbolnăvească de cancer pancreatic, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Minnesota. “Am găsit dovezi că reducerea expunerii la căldură, atunci când se găteşte carnea, este o modalitate foarte eficientă pentru anumite persoane de a reduce riscul îmbolnăvirii de cancer pancreatic”, a declarat dr. Kristin Anderson, de la Universitatea din Minnesota.

Carnea bine făcută, aproape arsă, la grătar, pe tavă sau în ulei conţine chimicale care cauzează cancer, printre care aminele heterociclice. Mai multe studii au arătat o legătură între aceşti compuşi chimici şi ricul de cancer. Pe lista afecţiunilor produse de consumul de carne mai putem adăuga afecţiunile cardiovasculare şi insuficienţa cardiacă, litiaza renală cu oxalaţi, arterita obliterantă.

În plus, nitriţii din unele cărnuri şi mezeluri pot provoca alergii sau intoleranţe alimentare. Hormonii prezenţi în carne pot genera tulburări endocrine, acnee şi celulită, dar şi dereglarea greutăţii.

Carne roşie, dar nu în exces

Carnea în exces determină virarea mediului intern înspre un pH acid, adică acela care favorizează inflamaţia şi declanşarea majorităţii bolilor. În plus, în urma degradării cărnii, deci a proteinelor şi aminoacizilor conţinuţi, rezultă mult amoniac, toxic pentru organism, în special pentru sistemul nervos. Corpul face un efort uriaş prin ficat şi rinichi, pentru a detoxifia acest amoniac.

Consumul excesiv de carne generează şi acumularea de alţi produşi metabolici, cum ar fi homocisteina. Excesul de homocisteină determină agregare plachetară şi modifică nivelele factorilor coagulării, favorizând coagularea, promovând ateroscleroza prin lezarea endoteliului vascular, facilitarea depunerii lipoproteinelor cu densitate joasă (LDL) şi multiplicarea fibrelor musculare netede vasculare.

În timp, acest fenomen poate duce la afecţiuni severe, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic şi embolismul pulmonar. De asemenea, poate duce la scăderea aptitudinilor mentale. Nivelurile de homocisteină sunt în general stabile până în jurul vârstei de 40 de ani, apoi în mod normal încep să crească, în special după vârsta de 70 ani.

La gravide nivelele ridicate ale homocisteinei par a creşte riscul de apariţie a defectelor de tub neural, de aceea şi gravidele ar trebui să facă o pauză la 2, 3 zile de carne, în special carne de vită sau carne de porc.

De consumat carne cu… porţia

Renunţarea la proteina animală din carne nu trebuie să conducă la consumul exagerat de alimente cu carbohidraţi – cartofi, orez, paste, leguminoase, banane, struguri, cereale etc. Aceste alimente trebuie consumate cu măsură, în funcţie de nevoile metabolice ale fiecăruia şi de intensitatea exerciţiului fizic. Consumul în exces de carne roşie şi organe poate conduce şi către hiperuricemie, adică valori ale acidului uric peste 7 mg/dl la bărbaţi sau 6 mg/dl la femei.

Ele apar în numeroase situaţii, dintre care cea mai cunoscută este guta. Ca parte a tratamentului acestei afecţiuni este chiar regimul alimentar, ce impune limitarea consumului de proteine animale, precum şi alimentele bogate în purine, carne roşie (vită, porc şi miel inclusiv organe animale), chiar şi peşte (hering, macrou şi hamsii, fructe de mare, creveţi, homar, scoici şi peşte gras – ton).

Pentru că toate proteinele animale conţin purine, porţiile zilnice de proteine ale bolnavilor de gută sau care prezintă hiperuricemie nu trebuie să depăşească 100 g. În schimb, mesele zilnice vor conţine o cantitate mai mare de proteine pe bază de plante. Proteinele pot fi furnizate organismului din mai multe surse, inclusiv din legume.

Această schimbare în stilul nutriţional ar putea fi utilă şi în procesul de diminuare a valorilor grăsimilor saturate. În plus, dacă şi colesterolul este mărit, trebuie să uiţi de carnea grasă, chiar mai multe zile pe săptămână! Acestor persoane le sunt total interzise carnea şi mezelurile care prezintă zone albe de slănină (ceafă, cotlet, pulpă, costiţă, salam, cârnaţi), crenvurşti, tocături (chifteluţe, mici, umpluturi), organe (ficat, creier).