Cafeaua este nelipsită din meniul zilnic al multor persoane. Consumul acestei băuturi este, de multe ori, asociat cu problemele legate de tensiunea arterială şi insomnii. Cât de multă cafea este periculoasă? Nutriţionistul Gianluca Mech explică beneficiile acestei băuturi, dar şi limita peste care nu este indicat să trecem.
„Literatura ştiinţifică susţine că sănătatea cardiovasulară nu este afectată de consumul a până la 300 mg de cofeină pe zi. O ceaşcă espresso conţine în medie 90 mg de cofeină. A consuma cofeină în doze mai mari de 300 mg, adică mai mult de 3 căni de cafea espresso pe zi, poate provoca unele efecte negative. Printre acestea se numără tahicardia, creşterea tensiunii arteriale, anxietatea, insomnia, absorbţia redusă de calciu şi fier. Chiar şi în timpul unei dietei, aportul de cafea fără zahăr nu este contraindicat”, explică nutriţionistul Gianluca Mech.
„Consumul de prea multă cofeină poate duce la ameţeli, anxietate, palpitaţii cardiace şi chiar atacuri de panică. Dacă aveţi o sensibilitate la cofeină şi consumul ei vă suprastimulează, ar fi de preferat să o evitaţi cu totul. Un alt efect secundar nedorit este acela că poate perturba somnul. Dacă observaţi că consumul de cafea reduce calitatea somnului, nu o mai consumaţi în a doua parte a zilei, adică după ora 14:00. Cofeina poate avea, de asemenea, efecte diuretice şi de creştere a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, poate persista o uşoară creştere a tensiunii arteriale de 1-2 mm / Hg”, dezvăluie Gianluca Mech.
„O altă problemă a cofeinei este că poate da dependenţă. Atunci când oamenii consumă în mod regulat cofeină, devin toleranţi la aceasta. Fie încetează să aibă efectul scontat, fie este nevoie de o doză mai mare pentru a produce aceleaşi efecte. Când cineva renunţă la cofeină, apar simptome de sevraj. Cum ar fi dureri de cap, epuizare, gândire înceţoşată şi iritabilitate. Acestea pot dura câteva zile”, adaugă nutriţionistul Gianluca Mech.
„Unii oameni înlocuiesc cafeaua normală cu cea decofeinizată. Aceasta se obţine de obicei prin clătirea boabelor de cafea cu solvenţi chimici. La fiecare clătire a boabelor, un anumit procent din cofeină se dizolvă în solvent. Acest proces se repetă până când cea mai mare parte a cofeinei a fost eliminată. Reţineţi că şi cafeaua decofeinizată conţine cafeină, însă mult mai puţină decât o cafea obişnuită”, mai spune nutriţionistul Gianluca Mech.