Câte zile rezistă la frigider mezelurile feliate. Cum îți dai seama că s-au stricat, fără să le miroși

Mezelurile feliate sunt preferate de mulți români, deoarece sunt gustoase și pot fi rapid integrate într-un sandviș care potolește foamea. Trebuie să fim atenți însă la compoziția acestora și la termenul de valabilitate, precum și la modul de depozitare.

Mai ales dacă ai cumpărat o cantitate mai mare de mezeluri, fii cu băgare de seamă câte zile păstrezi la frigider aceste delicatese. Deși în multe supermarketuri se folosesc ambalaje pe care se specifică faptul că mezelurile feliate trebuie consumate în termen de 48 de ore, unele persoane ignoră acest aspect și le țin la frigider până la o săptămână sau chiar mai mult. Consecința: toxiinfecție alimentară. Asta dacă nasul nu depistează mirosul suspect emanat de mezelurile stricate și apuci să le consumi.

În continuare detaliem cum se depozitează corect și cât rezistă mezelurile feliate la frigider, cum ne dăm seama că acestea s-au stricat (și fără să le mirosim), ce simptome apar în cazul unei toxiinfecții, dar și lista de aditivi frecvent utilizați în compoziția acestor produse alimentare – rolul lor și efectele negative asupra sănătății.

Recomandări

PERICOLUL din mezelurile feliate. Ce simptome ai dacă sunt contaminate cu bacterii

Mezeluri contaminate cu o bacterie foarte periculoasă. La ce simptome să fii atent

Cât timp rezistă la frigider mezelurile feliate

Înainte să afli câte zile rezistă mezelurile feliate la frigider, e bine să ții cont de un alt aspect, la fel de important: dacă ai cumpărat mezelurile și drumul până acasă a durat mai mult de o oră sau le-ai ținut pe masă tot atâta vreme, înainte de a le băga la frigider, la o temperatură de peste 32 de grade Celsius, categoric ai aruncat banii pe fereastră: mezelurile nu mai sunt bune!

Mezelurile feliate ambalate au un termen de valabilitate care poate varia, în funcție de tipul de carne folosit, dar și de modul de procesare/conservare. Ca regulă generală, cu cât un produs alimentar e mai procesat, cu atât va rezista mai mult (dar acest lucru nu e neapărat o bilă albă, pentru că aditivii folosiți, după cum vom vedea, nu sunt tocmai benefici pentru sănătatea noastră atunci când facem excese).

În general, mezelurile feliate neambalate rezistă și își păstrează prospețimea la frigider între 2 și 5 zile. Salamul uscat, mușchiul afumat și pastrama rezistă de obicei mai mult timp la frigider, în comparație cu produsele din carne „umede”, cum ar fi șunca.

Pentru a păstra cât mai mult timp prospețimea mezelurilor feliate scoase din ambalaj, trebuie să le pui pe raftul de jos din frigider (unde temperatura este mai scăzută), de preferat în folie de aluminiu sau într-o pungă tip zip-lock. Evită să ții mezelurile în ambalajul de hârtie, deoarece aceasta se umezește, fiind un mediu ideal pentru dezvoltarea bacteriilor.

Cum îți dai seama că mezelurile sunt stricate

Mirosul neplăcut este primul care „te lovește” atunci când mezelurile s-au stricat. Acest miros este unul puternic, de stătut sau de oțet, înțepător. Dar dacă ai nasul înfundat și nu te poți ajuta de simțul mirosului, sunt și alte metode pentru a depista mezelurile stricate.

Un indiciu poate fi culoarea modificată – mezelurile capătă o tentă gri, gălbuie, maronie, semn că nu mai sunt bune de consum.

O altă metodă constă în evaluarea texturii – dacă mezelurile prezintă o peliculă lipicioasă la suprafață sau chiar pete de mucegai, categoric nu vrei să mănânci așa ceva. Direct la gunoi cu ele!

Ce se întâmplă dacă mănânci mezeluri stricate

Dacă foamea a fost mare și mezelurile stricate ți-au „păcălit” toate simțurile, există pericolul să te confrunți cu toxiinfecție alimentară cauzată de carnea alterată.

Simptomele pot apărea la scurt timp și pot consta în: greață, crampe abdominale puternice, diaree, vărsături, uneori chiar febră.

Pe lângă intoxicația alimentară, există și pericolul de a contracta bacteria Listeria monocytogenes prin consumul de carne contaminată. Această infecție poate produce simptome gastrointestinale într-un interval de 9-48 de ore de la ingestie și un sindrom pseudogripal după 2-6 săptămâni. Gravidele pot prezenta febră, dureri musculare (mialgii), dureri articulare (artralgii), durere de cap (cefalee) și dureri lombare.

Rata de multiplicare a acestei bacterii este foarte crescută în raioanele unde se feliază mezeluri. Listeria se simte foarte „confortabil” chiar și la temperaturi joase precum cele din frigidere. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât astfel de produse sunt consumate reci, fără a fi preparate termic.

De asemenea, un alt pericol la care te expui când consumi mezeluri feliate este infecția cu Helicobacter pylori, Salmonella, Campylobacter sau Clostridium difficile.

Greața, diareea, crampele abdominale, febra, frisoanele și starea generală de rău sunt printre simptomele specifice acestor infecții. Iar aceste manifestări se pot agrava în cazul unei persoane cu sistemul imunitar slăbit, cauzând complicații amenințătoare de viață.

Aditivii din mezeluri: ce rol au și efectele lor asupra sănătății

Mezelurile se numără printre alimentele cele mai procesate, acestea având în compoziție tot felul de aditivi cu diverse funcții. Iată care sunt cele mai frecvente „adaosuri” din mezeluri, rolul lor, dar și potențialele efecte negative asupra sănătății, atunci când sunt consumate zilnic și în cantitate mare:

Nitrit de sodiu sau extract de țelină – ajută la prevenirea dezvoltării bacteriei Clostridium botulinum (cauza botulismului la oameni) și menține culoarea cărnii și a produselor din carne. În combinație cu unele amine și la temperaturi crescute, nitriții de sodiu duc la formarea nitrozaminelor, substanțe considerate cancerigene.

Fosfați – ajută la menținerea gustului și umidității produselor din carne și contribuie la „legarea” compoziției. Excesul de fosfați poate crește riscul de boli renale și cardiovasculare, având un impact negativ și asupra oaselor, prin reducerea absorbției calciului.

Eritorbat de sodiu – acesta are rol de conservare, oferind cărnii culoarea roz atunci când este folosit în combinație cu nitriți. De asemenea, prelungește termenul de valabilitate al produselor alimentare. Consumul excesiv de alimente care conțin acest aditiv poate favoriza diareea și dezvoltarea bolilor de ficat, rinichi, vezică urinară.

Emulsificatori – acești aditivi sunt folosiți în industria alimentară pentru a crește termenul de valabilitate, dar și pentru a „umple”, da textură sau stabiliza ingredientele din anumite alimente. Află aici care sunt efectele nocive ale emulsificatorilor, conform unui studiu recent.

Sirop de porumb – provine din descompunerea chimică a amidonului de porumb și este folosit pentru a îmbunătăți aroma și pentru a adăuga „dulceață” cărnii și produselor din carne. Studiile arată că alimentele ce conţin sirop de porumb ne îngraşă mult mai mult decât dacă ar conţine, în locul acestui ingredient, zahăr. În plus, siropul de porumb determină o creştere anormală a grăsimii corporale, în special a celei abdominale, precum şi o creştere a nivelului grăsimilor (trigliceridelor) în sânge.

Monoglutamat de sodiu –  se foloseşte ca potenţiator de aromă, în special în semipreparatele existente în comerţ (mezeluri, preparate din peşte, sucuri, sosuri de diferite tipuri, alimente congelate, preparate din lapte etc.). Află aici care sunt efecte nocive ale acestui aditiv.