Ce beneficii au fructele de toamnă pentru siluetă și sănătate

Fructele de toamnă îţi dau o stare bună şi sunt recomandate la micul dejun sau ca gustare. Toamna este sezonul fructelor coapte şi al legumelor frumos colorate, bogate în vitamine şi nutrienţi.

În acest anotimp trebuie să consumăm cât mai multe produse naturale, fructe şi legume care să asigure organismului substanţe nutritive, antioxidanţi şi flavonoizi, care să reducă radicalii liberi şi stresul oxidativ rezultat din procesul de ardere al alimentelor, atât de nocive sănătăţii.

Merele, strugurii, zmeura perele, prunele, gutuile sunt vedetele sezonului de toamnă, au un conţinut bogat în vitamine şi  fibre, asigură o digestie optimă şi un tranzit normal.

Recomandări

Castane coapte la cuptor – o gustare de toamnă cu numeroase beneficii

Detoxifierea de toamnă – cum să-ți „restartezi” organismul și să slăbești sănătos cu alimente de sezon  

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, explică pentru CSID ce avantaje au fructele de toamnă pentru organism.

Merele

Merele au în compoziţie minerale precum magneziu, calciu, cupru, dar şi o serie de vitamine, cu precădere vitamina C. Un rol important îl au pectinele care participă la buna funcţionare a aparatului digestiv, reglând peristaltismul intestinal şi absorbind deşeurile şi toxinele, putând preveni astfel cancerul de colon.

Prin vitamina A se stimulează secreţia mucusului intestinal, care are rol protector şi participă la prevenirea ulcerului, dar şi la dezinfecţia intestinului.

Un alt rol important al pectinelor din măr este acela de a scădea valoarea colesterolului sangvin, fiind un adjuvand natural tratamentului hipocolesterolemiant.

Mărul este sursă importantă de flavonoizi, are aproprietăţi antioxidante şi efecte benefice în prevenţia unor afecţiuni cronice sau degenerative. Recomand pacienţilor consumul de mere în regimurile de slăbire, deoarece au zaharuri necesare bunei funcţionări a organismului, au un uşor efect diuretic şi o încărcătură calorică scăzută.

Perele

Perele sunt fructe de toamnă zemoase şi dulci, înrudite cu gutuile şi merele. Prin conţinutul lor asigură 15 % din aportul zilnic de fibre, având şi proprietăţi hipocolesterolemiante.

Susţin consumul de pere, deoarece au un conţinut bogat în minerale, precum calciu, fosfor, potasiu, dar şi în vitamine din grupul B. Ele reprezintă o sursă de vitamine, A, B1, B2, E,  dar au şi caroten şi acid folic, cu rol remineralizant.

Sunt recomandate persoanelor astenice, anemice. Perele sunt cunoscute pentru efectul lor laxativ şi depurativ, fiind un adjuvant în aliementaţia pacienţilor care suferă de constipaţie cronică.

Strugurii

Strugurii intră în categoria fructelor cu o cantitate mare de zaharuri. Sunt gustoşi şi parfumaţi, înglobează o cantitate importantă de antioxidanţi, dar îngraşă. Cuprind substanţe utile îmbunătăţirii circulaţiei şi flexibilităţii vaselor de sânge, atât fructul în sine, cât şi sâmburele.

Produsul fermentat, vinul, este un aliment util atunci când este consumat ocazional, în cantităţi mici, adică, 1-2 pahare, nu mai mult de 1-2 ori pe săptămână. În Italia, zona Sardinia, trăieşte populaţia masculină cea mai longevivă din Europa, acest fapt datorându-se unui tip de vin roşu, sec, care se numeşte Cannonau.

În rest, în coajă, strugurii roşii au un puternic antioxidant, numit resveratrol, dar şi antioxidanţi puternici, cunoscuţi sub denumirea de polifenoli, care pot încetini sau preveni multe tipuri de cancer, inclusiv cel de esofag, plămâni, pancreas, prostată şi colon.

Flavonoidul quercetin este un antiinflamator natural care, după o serie de studii pe animale, s-a confirmat  că reduce riscul aterosclerozei şi protejează împotriva pagubelor provocate de colesterolul LDL (lipoprotenie de joasă densitate).

Fibrele şi potasiul din struguri ajută şi la sănătatea inimii. Creşterea aportului de potasiu şi scăderea aportului de sodiu reprezintă cea mai importantă schimbare în dietă pe care o poate face cineva care vrea să reducă riscul de boli cardiovasculare.

Consumaţi strugurii în sezonul lor, dar în cantităţi controlate, şi numai în prima parte a zilei, adică la micul dejun sau la prima gustare. Nu mâncaţi zilnic, pe principiul „fac o cură de struguri”, pentru că îngraşă şi devin nesănătoşi. Nu există nutrienţi sau alimente minune, cheia stă în combinarea acestora.

Persoanele cu diabet zaharat trebuie să mănânce struguri cu moderaţie, în cantităţi mici şi controlând valorile glicemiei. Aceste persoane pot consuma preponderent fructe cu o mică cantitate de zaharuri, bogate în fibre, cum ar fi fructele de pădure sau ananasul.

7 beneficii ale consumului de struguri:

• Conţin potasiu, care ajută la sănătatea cardiovasculară
• Contin resveratrol, unul dintre cele mai puternice substanţe cu rol antioxidant
• Ajuta la circulaţia sangvină
• Contribuie la elasticitatea vaselor de sânge
• Flavonoizii contribuie la scaderea riscului de imbatranire vasculara prin scaderea nivelului de grăsimi „rele”
• Polifenolii scad riscul apariţiei unor forme de cancer
• Conţin o cantitate importantă de apă

Dezavantaje: Deţin o cantitate foarte mare de zaharuri

Prunele

Prunele au în compozitie glucide (fructoză şi levuloză), hidraţi de carbon, acizi organici, vitaminele A şi B, minerale, precum potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier. Sunt cunoscute pentru proprietăţile lor de stimulare a tonusului nervos şi de combatere a stărilor de oboseală.

Recomand pacienţilor consumul de prune, deoarece au un conţinut bogat în celuloză şi în mucilagiu, fiind indicate în situaţiile de constipaţie cronică. Pentru că au un conţinut bogat în glucide, prunele nu sunt recomandate în terapia nutriţională a pacienţilor diabetici.

Gutuile

Se consideră încă din antichitate că gutuile au proprietăţi terapeutice şi sunt folosite în tratarea bolilor digestive, a hemoragiilor, dar şi în tratarea afecţiunilor otice.  Gutuile au în compoziţie 70% apă, zaharuri, săruri de calciu,  minerale, precum magneziu, fier, fosfor,  potasiu, vitamine B1, B2, B6, C, beta-caroten, acid citric, pectine şi mucilagii.

Prin conţinutul bogat în acid citric şi pectină, gutuile au un rol benefic asupra sistemului circulator, având proprietăţi antihipertensive.

Recomand persoanelor cu afecţiuni digestive consumul de gutui, deoarece prin conţinutul bogat în mucilagiile vegetale care, în combinaţie cu apa, formează o substanţă cu consistenţă de gel, acţionează ca un izolator la nivelul mucoasei tubului digestiv.
În cosmetică, gutuile sunt folosite datorită proprietăţilor lor emoliente, hidratante şi tonifiante. Recomand folosirea gutuilor în prepararea măştilor faciale, deoarece au în compoziţie vitamine, caroten, aminoacizi şi uleiuri eterice care participă la reducerea ridurilor şi hidratarea tenului.

Fructele de sezon îţi dau o stare bună şi recomand a fi consumate atunci când apar. E de preferat să nu fie mâncate frecvent, iar consumul să se facă la micul dejun sau la prima gustare. Să nu uităm că sunt bogate în zaharoză şi în fructoza, care, chiar dacă provin din fructe, sunt tot o formă de zahăr.