Ce înseamnă alimentația sănătoasă în cazul copiilor

Dacă în cazul copiilor cu vârstă de până în 2 ani, respectăm cu strictețe ce ne zice medicul pediatru sau cel de familie și nu le dăm produse cu zahăr, alimente prăjite sau chiar sărate, după această vârstă, mulți părinți consideră că cei mici pot mânca orice, oricât și că nu mai există restricții alimentare.

De fapt, în mare, ar trebui să aplicam cam aceleași reguli:

Că metode de preparare- la nicio vârstă nu este recomandată prăjirea alimentelor. Este bine să preparăm alimentele prin fierbere, aburi, să le punem pe grătar, la cuptor sau la un aparat de gătit de tip slow-cooker și, chiar și mai nou intratele aparate de tip air fryer;

Recomandări

Cum organizăm mesele copiilor care învață după amiază?

Băutura românească ce dispare din supermarketuri: Laptele de bivoliță, tot mai căutat, dar greu de găsit

În ceea ce privește consumul de zahăr adăugat (și aici nu intră fructele, ci acele alimente în compoziția cărora punem zahăr alb, zahăr brun, siropuri de diferite feluri, miere)- și aici trebuie să avem niște reguli legate de cantitatea și de frecvența cu care consumăm aceste produse. Nici copiii și nici adulții nu au nevoie de ceva dulce în casă, „că să fie”. De cele mai multe ori, beneficiile unor astfel de produse aduse corpului sunt minimale în comparație cu ce vitamine și minerale am putea obține din alimente precum fructe, legume, lactate, ouă, carne slabă, produse din cereale de tip integral (pâine integrala, orez integral, paste integrale). Dacă ne este poftă de ceva dulce, e mai bine să ne ducem să cumpăram o singură porție (ambalaj cât mai mic) și să nu facem și rezerve pentru alte dăți, când „dacă mai cere copilul?”.

Alimentația copiilor: Ce ar trebui să consume copilul la o masă principală?

Farfuria sănătoasă ar trebui să arate la fel, în ceea ce privește compoziția, cu cea a adultului. Diferență va fi în ceea ce privește cantitatea alimentelor puse în farfurie. Ne ghidam după „principiul farfuriei” în care:

• O parte (de obicei un sfert de farfurie, până la o treime) este acoperită de alimente bogate în proteine precum carne slabă (de pui, curcan, consumată fără piele sau chiar și porc/vită, dar mușchi), ouă, lactate și brânzeturi (nu le recomandăm pe cele cu conținut foarte mare de grăsimi, dar nici pe cele cu zero grăsimi), pește și fructe de mare.
• O altă parte (tot un sfert până la o treime din farfurie) o acoperim cu alimente care conțin glucide sau carbohidrați complecși precum pâine integrală, orez integral, paste integrale, dar și cartofi, fasole boabe, linte, năut, mămăligă sau fructe;
• Și cea de a treia parte din farfurie ar trebui să conțină legume, iar aici lista este foarte bogată și copilul are multe variante din care să aleagă: roșii, ardei, castraveți, salată verde, ceapă, varză, broccoli, conopidă, spanac, rucola, fasole verde, sparanghel etc. Ele pot fi consumate crude, ca atare sau în salate sau preparate (puse în ciorbe, supe, supe-cremă, mâncăruri, legume la cuptor sau la grătar etc).

Să nu uitam că alimentația sănătoasă a copilului începe cu adultul, că el este cel responsabil de aprovizionare și preparare și că el este primul exemplu pe care îl vede copilul!

Sursa foto: Shutterstock.