Ce pericole ascund jeleurile

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în ultima decadă a lunii iunie anul curent, 44 de sortimente de jeleuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestui tip de produs şi potenţialele efecte asupra sănătăţii micilor consumatori. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Ingredientele regăsite în compoziţia jeleurilor analizate sunt următoarele: sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe şi plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus şi morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanţe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome şi aditivi.

La 91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziţia acestora. Numai la 4% dintre produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% dintre produse s-au folosit substanţe de aromatizare, fără a se preciza natura acestora.

Un alt aspect examinat în cadrul studiului a fost şi analiza produselor din punct de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziţia acestora

Recomandări

Prea mult zahăr? 6 semne că ai întrecut limita

Băuturile îndulcite cu zahăr ar putea fi asociate cu un număr ridicat de decese

Ce ingrediente au jeleurile

Ingredientele produselor alimentare trebuie menţionate în ordinea descrescătoare a cantităţii lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) şi au reieşit următoarele:

-La 64% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de siropul de glucoză, iar la 36% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de către zahăr.
-La 59% dintre produsele analizate, zahărul este cel de-al doilea ingredient, urmat de siropul de glucoză cu 25%, făină de grâu cu 12%  şi apă cu 4%;
-La 36% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către apă, urmat de gelatină cu 27%, siropul de glucoză cu 11%, pectine cu 9%, suc de fructe cu 7%, dextroză cu 5% şi amidon de porumb cu 5%.

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătăţii acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. 

Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de jeleuri analizate variază între 7 şi 14 linguriţe de zahăr per 100 grame produs, adică între 43 de grame zahăr şi 85 de grame zahăr per 100 grame produs. Conţinutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică şi valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 307,4 kcal şi 382,5 kcal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulţi şi copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.
 

De ce pot fi periculoase jeleurile

Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste şi în rândul europenilor şi, din păcate, afectează din ce în ce mai mulţi copii.

În cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceară de albine, ceară de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei roşu, gelatină, glicerol, gumă gellan, mono şi digliceride ale acizilor graşi, roşu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol şi selac.

La 47% dintre produsele analizate s-au folosit coloranţi sintetici. Coloranţii sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, roşu allura, sunset yellow) pot provoca reacţii alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respiraţie, dermatite şi au potenţial cancerigen. Produsele alimentare care conţin coloranţi sintetici nu sunt recomandate copiilor.

​„Jeleul tradiţional este un preparat dulce făcut din suc de fructe fiert cu zahăr şi care are un aspect gelatinos. Jeleurile industriale nu au nimic în comun cu jeleurile tradiţionale, nefiind altceva decât amestecuri de pectine (E440) sau gelatine (E441), uleiuri, apă, arome, cantităţi infime de suc/concentrat din fructe (0,2% şi 7,5%) la numai 48% dintre produsele analizate, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme. 

Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătăţii. Este mesajul pe care îl auzim de câţiva ani, însă foarte puţini dintre noi îl înţeleg, deoarece nu au cunoştinţe elementare de nutriţie. Aceste produse sunt lipsite de nutrienţi, generează impresii olfactive artificiale şi nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universităţi şi instituţii medicale de prestigiu, experţii în nutriţie şi medicii pediatri nu recomandă folosirea acestor produse în alimentaţia copiilor, dar nici în cea a adulţilor cu afecţiuni medicale precum boli cardiovasculare, metabolice şi neurovegetative. Având în vedere numărul mare de substanţe chimice din astfel de produse, solicităm menţionarea pe etichetă a unui mesaj de atenţionare de tipul A NU SE CONSUMA DE CĂTRE COPII.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.