Coriandrul, soluţia ideală pentru o digestie uşoară

• Denumire populară: coriandru, buruiana puturoasă, pucioasă, piper alb
• Denumire ştiinţifică: Coriandrum sativum

Coriandrul este unul dintre cele mai vechi condimente. Este menţionat într-un papirus egiptean datând din circa 1550 î.H. şi pe tablete din Grecia Antică.

Originar din Africa de Nord şi Europa, coriandrul este o plantă anuală care atinge 40- 60 cm în înălţime. Frunzele sale bazale seamă puţin cu cele ale pătrunjelului. Florile acestuia sunt dispuse sub forma umbele delicate, albe cu miez roz, cu flori exterioare asimetrice şi radiale.

Recomandări

Plante medicinale pentru dureri articulare, dureri de cap şi febră

Moringa: 7 beneficii dovedite ştiinţific ale acestei plante indiene

Utilizări tradiţionale

Fructele (numite în limbaj curent boabe) se folosesc tradiţional pentru ameliorarea tulburărilor digestive, cum ar fi digestia lentă, balonarea, eructaţiile, flatulenţa. Coriandrul uşurează totodată durerile asociate acestor dificultăţi de digestie. În India e folosit în mod tradiţional în cazurile de tuse, de febră, de proastă funcţionare a vezicii biliare şi de dizenterie.

Uleiul esenţial de coriandru poate fi utilizat pentru a uşura digestiiile dificile şi lente, aerofagia şi fermentaţiile. Se foloseşte şi ca tonic.

Informaţii practice

Unde se găseşte?

Boabele şi frunzele de coriandru se găsesc în magazinele alimentare şi în cele de mirodenii exotice, seminţele de coriandru şi uleiurile esenţiale sunt disponibile în plafare, în magazinele de produse naturiste şi în farmacii. Coriandrul poate fi totodată plantat în grădină sau pe balcon.

Utilizare

Infuzie sau decoct: o jumătate de linguriţă rasă de fructe măcinate ( adică aproximativ 1, 2 g) la o ceaşcă (150 ml) de apă clocotita, lăsaţi la infuzat 5-10 minute. Beţi 1-3 ceşti pe zi. Coriandrul intră şi în componenţa amestecurilor de plante pentru tizană.

• Uleiurile esenţiale de coriandru- acestea sunt antiseptice şi digestive. Uleiul esenţial extras din întreaga plantă se poate administra la adulţi pe cale orală ( o picătură de 2-3 ori pe zi) sau câte1- 2 picături prin masaj abdominal, diluate în ulei vegetal
• În bucătărie: sub formă de seminţe sau de frunze (care, de preferinţă, nu trebuie încălzite)

Coriandrul vietnamez

Coriandrul vietnamez (Persicaria odorata) e o plantă Polygonaceae (din familia hriştii şi a măcrişului) frunzele sale fiind folosite în bucătăria Asiei de Sud- Est. Numit şi mentă vietnameză, busuioc chinezesc, troscot parfumat, este înzestrat cu o aromă citrică piperată care seamănă cu cea a coriandrului. 

Utilizat pentru a înăbuşi dorinţa sexuală (proprietate numită anafrodiziacă) uleiul esenţial obtinut din frunzele acestei plante are în primul rând proprietăţi antibacteriene.

Proprietăţi dovedite ştiinţific

Antidiabetic şi protector cardiovascular. Un studiu pe animale a arătat că fructele de coriandru exercită o acţiune hipogliceminantă în caz de diabet. Acestea stimulează secreţia de insulină şi imita acţiunea acesteia.

Printre altele, administrate unor cobai având un regim alimentar bogat în grăsimi, seminţele de coriandru sunt capabile să reducă semnificativ nivelele de colesterol total şi de trigliceride din sânge.

Protector al organismului şi detoxificant. Un extract de coriandru a dovedit totodată efecte protectoare asupra stomacului şi ficatului. Această planta împiedică şi acumularea de plumb în organism, probabil datorită faptului că unii dintre compuşii săi se combină cu plumbul. Coriandrul este şi antioxidant in vitro şi in vivo, ceea ce determină numeroase beneficii pentru sănătate.

Relaxant. Un extract apos de seminţe de coriandru a demonstrat un efect anxiolitic la animale şi manifestă potenţiale efecte sedative şi de relaxare musculară.

Coriandrul sativum

Alte denumiri: pătrunjel chinezesc, puciognă, buruiană-pucioasă, piper-alb

Familie: Apiaceae

Provenienţă: întreaga lume

Părţile folosite: părţile aeriene, frunzele, fructele (seminţele).

Compoziţie

• Compuşi activi: flavonoide, acizi fenolici
• Hidroxicumarine şi izocumarine: triterpene, alchifalide
• Acid petroselinic ( în fructe).
• Uleiuri esenţiale (decen, aldehidă, decil- aldehidă, linalol, coriandrol, limonen)

Sursa: cartea 200 de plante care ne vor binele, autor Carole Minker, editura RAO.