Când rostim Crăciun la români, nu doar în România ne gândim cu siguranță nu doar la colinde, la bucuria revederii celor dragi ci și la cadouri și evident preparatele tradiționale românești. Friptura de porc, răciturile sau piftiile, sarmalele, cozonacul, prăjiturile de casă, sărațelele, salata de boeuf, salata de icre, salata de vinete fac parte din patrimoniul gastronomic românesc. Și românii, ca și alte nații, le poartă în lume oriunde merg.
Pe mine, acest Crăciun m-a prins în Germania. Și am avut parte atât de o cină tradițională nemțească pentru Crăciun, dar și de un deliciu românesc pe care nu îl mai gătisem niciodată cu mâinile mele. Și cu toate acestea mi-a fost foame în fiecare zi. Și mă bucur că s-a întâmplat așa.
Îmi aduc aminte cu drag de mesele îmbelșugate de care aveam parte în România, de bucuria gustului mâncărurilor tradiționale de Crăciun făcute cu dragoste și pricepere de bunici, mătuși, mama sau tată. Însă toate aceste mese erau hipercalorice. Și după câteva festinuri românești este imposibil să nu te îngrași. Din dragoste pentru cei care au gătit, pentru gusturile din copilărie… Ei bine, toate acestea s-au schimbat când am început să petrec Crăciunuri în Germania. Aici nu se prepare mâncare decât pentru o masă. Și cam atât.
Gâscă la cuptor cu cartofi și varză roșie cu măr și ceapă este un preparat traditional de Crăciun. Și pentru că la nemți disciplina este importantă și înainte de masă nu am mâncat nimic. Și mi s-a făcut chiar foame la cina din Ajun. A doua zi, de Crăciun, am avut oaspeți din România și planul a fost să pregătim salata de boeuf. Și pentru că bucuria sărbătorilor înseamnă să faci lucruri împreună, nu doar să stai la masă, am lăsat gătitul când pentru când au apărut invitații. Și iar mi s-a făcut foame. Și bine a fost. Căci merită așteptarea să faci ceva de mâncare împreună cu cei dragi. Plus, că așa nici nu riști să abuzezi de mâncare. Crăciunul are multe definiții și forme. Și nu este doar despre câte bucate ai pe masă sau cadouri sub brad. Ci este despre conștientizări și bucuria de a fi conectați la momentul zero al lumii.