L-am reintalnit recent pe prof. dr. Gheoghe Mencinicopschi care ne-a spus ce sanse reale avem sa mancam si sa traim cu adevarat sanatos in contextul poluarii si ofertei de alimente superprocesate.
Cum a evoluat specia umana de-a lungul timpului din punctul de vedere al alimentatiei?
Gheorghe Mencinicopschi: Genetica a demonstrat ca, in ultimii 40 de mii de ani, de fapt nu ne-am modificat. Din punctul de vedere genetic, suntem aceleasi fiinte, haideti sa spunem oameni ai cavernelor, cu laptopul in brate, dar biologic suntem aceiasi. Si daca ne uitam ce mancau, vom vedea ca ei, din punctul de vedere al comportamentului alimentar, erau vanatori culegatori. Asta inseamna ca erau fiinte omnivore, mancau carne de vanat, diferite specii, dar culegeau si fructe, seminte, radacini.
Cert este ca dieta lor era compusa din cel putin 300 de specii de plante si animale salbatice. Unii spun pana la 600. Aceea era diversitatea dietei pe care noi astazi o invocam. Numai ca astazi, desi ni se pare ca oferta este cel putin generoasa, mai ales cand suntem intr-un hipermarket si suntem inconjurati de mii de alimente, daca reducem la materiile prime din care au fost obtinute, vom constata cu stupoare ca de fapt alimentatia noastra este extrem de monotona.
Aceasta pentru ca multe dintre alimentele din supermarket provin din cateva cereale, din grau, din orez, din porumb. Dupa aceea, predomina cateva leguminoase, in principal soia, care alaturi de porumb, sta la baza alimentatiei animalelor. Iata ca si carnea, laptele, ouale tot din soia si porumb provin pana la urma. Si atunci unde este acea mare diversitate de alimente naturale integrale?
Cum ar trebui sa arate la ora actuala dieta perfecta?
G.M.: Nemodificandu-ne de 40 de mii de ani, dieta noastra ar trebui sa fie cel putin asemanatoare cu cea a omului de acum 40 de mii de ani. Lucrul acesta a fost validat din nou de niste cercetari din SUA care au durat 25 de ani. Alte cercetari si chiar firme mari producatoare de alimente spun ca mancarea viitorului va fi cea a oamenilor cavernelor.
Cum ramane cu alimentele procesate, mai ales ca se spune ca Pamantul nu ne poate hrani sanatos pe toti?
G.M.: Este o afirmatie cel putin eronata ca Pamantul nu ar face fata necesitatilor alimentare ale tuturor oamenilor daca am manca natural. Ganditi-va ca prelucrand in fel si chip materiile prime agro-alimentare (cereale, legume, fructe, produse din carne, laptele), de fapt le distrugem, pentru ca distrugem valoarea lor biologica, prin tratamente termice. Radical, alimentatia omului s-a schimbat incepand de acum 100 de ani.
De fapt, a inceput sa se schimbe de la inventarea agriculturii si practicarea ei intensiva de acum 5.000 de ani cand oamenii s-au si sedentarizat. Sigur ca un efect, sa-i zicem bun, a fost si acela ca a permis obtinerea de recolte mari, de rezerve de hrana. Asta a permis inmultirea oamenilor. Sigur ca astazi suntem intr-o pozitie nu prea confortabila pentru ca am ajuns la un stres demografic destul de amenintator pentru specia umana.
Lucrurile se complica si mai mult: mediul inconjurator global a fost poluat si iata ca, pe langa spolierea industriala a materiilor prime, avem si contaminarea globala a alimentelor cu reziduuri de ingrasaminte chimice, cu pesticide, cu metale grele s.a.m.d. Problema este ca specia umana, spre deosebire de toate speciile de pe Pamant, nu consuma numai alimente naturale integrale, cum spuneam, asa cum le gasesti in natura.
Pe langa alimentele naturale integrale, mancam o categorie de alimente care nu exista in natura si nu le mananca nici o specie. Este vorba despre alimentele culturale, create de inteligenta si aptitudinile omului de a combina diferite materii prime, de multe ori combinatii daunatoare. Puteti sa-mi aduceti vreun crenvurst de sub pamant? Sau vreun cozonac care creste in pom? Iata acestea sunt alimentele culturale.
Alimentele naturale necesita si solicita masticatia, care are rolul ei fiziologic exceptional: prin masticatie se genereaza niste semnale care declanseaza satietatea, prin masticatie, alimentele sunt imbibate cu saliva si incep digestia chiar din cavitatea bucala. Astazi, infulecam alimentele, sunt pastoase, cu o textura onctuoasa, te indeamna sa mananci, au ceea ce se numeste un indice de satietate mic.
Cand apare senzatia de satietate, deja am ingurgitat prea multe calorii si aceastea goale, fara valoare biologica. Aceste alimente bogate in zaharuri rafinate, in grasimi, uneori in grasimi hidrogenate, au densitati calorice foarte mari, dar nu ne hranesc. Cu alte cuvinte, am ajuns sa mancam fara sa ne hranim.
Mai grav este ca aceste defecte si aceste afectiuni pe care le genereaza alimentele indivizilor adulti se transmit generatiilor urmatoare. Iar acestea vor fi din ce in ce mai bolnave. Lucrurile sunt bazate pe statistici clare: noi suntem parintii, generatia a treia de astazi, suntem parintii ai caror copii mor inaintea noastra. Deci trendul s-a inversat, speranta de viata a crescut de pe la 1700 si a continuat pana prin 2000.
Acum, cercetatorii sesizeaza ca acest trend a inceput sa fie descrescator si tinerii sunt din ce in ce mai sensibili, mai bolnavi. Si o cauza primara este aceasta alimentatie nesanatoasa. Astazi se dezvolta o ramura a nutritiei care se cheama nutrigenomica si care arata ca alimentul este cel mai puternic factor epigenetic care interactioneaza direct cu genele noastre. Si iata ca nu avem voie sa ne jucam cu alimentele pentru ca acestea ne modifica genele. Si modificandu-le, se transmit erorile si la generatiile urmatoare.
Dar tot mai bine decat fara ele. Cat mai putine alimente prelucrate, cat mai mult gatit in casa. Sunt si alte indicatii: sa nu prajesti, sa nu folosesti grasimi care nu rezista la temperatura, sa nu folosesti tot felul de fixuri care contin E-uri si ti le pui cu mana ta, sa nu folosesti vase care ar putea contamina alimentele.
V-am dat un exemplu, dar este foarte la inceput acest demers. Probabil ca, intr-un viitor, lucrurile acestea vor evolua, vor fi mai clare si atunci poate se vor trezi atat asa-zisii nutritionisti, poate se vor trezi si cei care sunt responsabili de sanatatea publica, instantele politice, daca vor dori ca oamenii si sanatatea publica sa fie in parametri optimi.
Deci daca nu traiesc in habitatul natural si dupa obiceiurile lor naturale, nu sunt mai sanatosi. Dar daca mai au posibilitatea sa traiasca in comunitati, in triburi, in mediu natural si sa respecte stilul de viata, cu siguranta ca sunt nu numai sanatosi, sunt chiar foarte sanatosi.