Cum deosebeşti fructele şi legumele româneşti de cele de import

Pieţele abundă de verdeţuri şi legume, fructe. Care sunt însă cele româneşti? Sunt acestea mai gustoase şi mai sănătoase decât cele provenite din import?
  • Publicat:
Cum deosebeşti fructele şi legumele româneşti de cele de import
foto 123rf.com

Pieţele sunt o destinaţie plină de prospeţime, culoare şi savoare primăvara. Şi totuşi ce origini şi ce calitate au vegetalele vândute în pieţele din ţara noastră? Potrivit informaţiilor conferite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) produsele vegetale autohtone de sezon se diferenţiază pozitiv faţă de vegetalele din import ce suferă la capitolul prospeţime, pot fi ceruite fin şi provin şi pot proveni din agricultura intensivă.


185 pieţe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume şi fructe, 2.920 operatori economici, din care 1.650 persoane fizice şi 1.270 persoane juridice au fost verificate de inspectorii de la ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi inspectori ai Direcţiilor Agricole Judeţene potrivit informaţiilor oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării rurale date publicităţii la începutul lunii aprilie 2019. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveţi, roşii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpşuni, ciuperci, etc.

Care au fost obiectivele controalelor în pieţele din România?

  • Depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a legumelor şi fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerţ intracomunitar
  • Asigurarea unui spaţiu distinct şi semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni
  • Etichetarea corectă a produselor, legume şi fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producţie, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării şi a preţului, pentru a se distinge producţia autohtonă de cea provenită din import sau spaţiul intracomunitar

Ce s-a observat în pieţele, depozitele en-gros şi la magazinele din România analizate?

Pieţele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundenţă de legume de sezon proaspete: salată, ceapă şi usturoi verde, ridichi, spanac, verdeţuri (pătrunjel, mărar, leuştean), rădăcinoase, castraveţi, precum şi mere, cartofi, ceapă uscată, nuci şi altele produse de fermierii autohtoni.

Loturi mari de legume şi fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianţilor nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind uşor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

Produsele româneşti se deosebesc prin calitate şi prospeţime de loturile de legume şi fructe din import sau comerţ intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori. Multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină.

Loturile de legume şi fructe provenite din import sau din comerţ intracomunitar pierd din prospeţime, prin transport şi depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport şi depozitare
 

Majoritatea legumelor şi fructelor provenite din ţările europene sau din import sunt obţinute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriţie şi de mediu

Producătorii mici obţin vegetalele prin metode tradiţionale

Legumele şi fructele româneşti produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obţinute prin metode tradiţionale, moştenite în gospodăria ţăranului român, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calităţi organoleptice şi însuşiri culinare deosebit de apreciate. De asemenea, produsele autohtone sunt recoltate cu câteva ore înaite de a fi vândute sau maxim o zi – conform inpectorilor MADR.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Ciocolata falsificată: cum o recunoşti
Ciocolata falsificată: cum o recunoşti